"Lăsăm măsurile de austeritate în urma noastra" - asta le spune grecilor premierul Alexis Tsipras. În opinia sa, câștigătorul rundei de poker cu zona Euro este Grecia. N-ar mai fi program de salvare, n-ar mai fi nici Troica de observatori internaționali. Atena a reușit să respingă asaltul forțelor conservatoare care vroiau "să sufoce țara", a mai spus Tsipras într-un discurs televizat. Realitatea arată însă cu totul altfel. Ce s-a întâmplat, de fapt, la Bruxelles? 

Marele acord intre zona Euro si Grecia, negociat dupa trei saptamani de schimburi verbale dure, a amanat inevitabilul. Care inevitabil? Exista doua: fie incheierea unui al treilea acord de finantare externa a Greciei, fie stoparea aruncatului cu bani in gaura neagra de la Atena. Alta posibilitate nu exista. Dar pana la inevitabil mai sunt patru luni, asa au decis ministrii de finante europeni la Bruxelles.

Culmea e ca nici aceste patru luni nu sunt tocmai sigure. Inainte de toate, guvernul elen trebuie sa vina, pana luni seara, cu o lista de reforme la care se angajeaza pe aceste patru luni cel putin. Aceasta lista trebuie aprobata, apoi elaborata in detaliu. Si abia daca aceste reforme vor fi acceptate de partenerii europeni se pune problema eliberarii banilor pentru Grecia. 

Concret, lucrurile arata asa:

•    Acordul de vineri, 20 februarie, este primul pas catre acordarea ultimei transe de bani din actualul acord de finantare. Suma este de aproape 18 miliarde de euro. Reformele propuse de Grecia trebuie acceptate de ministrii de finante - acceptul politic. Apoi, ele trebuie detaliate si prezentate Comisiei Europene, Bancii Centrale Europene si Fondului Monetar International - acceptul tehnic. Apoi, un alt pas, uitat de multa lume, este aprobarea de catre Bundestag, pentru ca Germania nu da niciun ban public fara votul Parlamentului. Ceea ce inseamna ca fondurile ar putea ajunge la autoritatile elene cel devreme in aprilie.
•    Dispare Troica internationala. Nu mai exista Programul sau Memorandumul de Intelegere. Dar toate acestea dispar numai la nivel lexical din vocabularul tehnic al acordului de finantare a Greciei. Adica, pe romaneste, ele nu se vor mai chema asa, dar vor exista in continuare ca institutii si mecanisme si vor avea exact aceleasi atributii.
•    Concesia facuta Greciei se refera la spatiul de manevra bugetara. Singura concesie facuta de europeni si institutiile internationale. Cel mai probabil, Atena va trebui sa inregistreze un excedent bugetar primar (fara calculul dobanzilor) mai mic decat era obligata pana acum. Dar mult spatiu pentru promisiunile electorale ale premierului Tsipras nu va fi acordat de nimeni.

Noul guvern elen e departe, chiar foarte departe de telul sau de a obtine o taiere a datoriilor si de incheiere a programului de austeritate. Cat de greu va fi sa vanda compromisul de vineri alegatorilor sai, se vede deja din discursul public al prim ministrului. Alexis Tsipras stie foarte clar ca nu a obtinut aproape nimic. Mai ales avand in vedere faptul ca ministrul sau de finante a stat la Bruxelles mai mult de forma in sala, in timp ce ministrii de finante din Eurogroup negociau la telefon direct cu premierul de la Atena, afirma surse apropiate reuniunii citate de Sueddeutsche Zeitung. 

Cu alte cuvinte, Tsipras a negociat chiar el. Cum se poate sa spuna atunci public ca a reusit sa obtina mult mai mult decat a facut in realitate, numai el stie. Sau poate mai stie si omologul sau de la Bucuresti.

Surse: DPA, Reuters, DPD, AFP