Politica preşedintelui american, Donald Trump, a marcat o nouă eră a regresului drepturilor omului în SUA şi în întreaga lume, însă a inspirat noi activişti, se arată în raportul anual al Amnesty International privind situaţia depturilor omului.

”Paşii înapoi făcuţi de Trump în ceea ce priveşte drepturile omului creează un precedent periculos, ce ar putea fi urmat de alte guverne”, afirmă organizaţia în raportul său publicat joi, relatează DPA, preluată de Agerpres.

Potrivit Amnesty International, Donald Trump şi alţi lideri - între care preşedintele egiptean, Abdel Fattah al-Sissi, preşedintele filipinez, Rodrigo Duterte, cel venezuelean, Nicolas Maduro, preşedintele rus, Vladimir Putin, şi preşedintele chinez, Xi Jinping - ”subminează fără milă drepturile a milioane de oameni”.

”Decizia plină de ură a Guvernului american din ianuarie de a interzice intrarea în SUA a cetăţenilor din mai multe ţări cu populaţie majoritar musulmană creează imaginea unui an în care liderii au dus politica de ură la cel mai periculos nivel”, a declarat secretarul general al Amnesty International, Salil Shetty.

Raportul Amnesty International mai arată că Administraţia Trump a înregistrat ”rezultate slabe în ceea ce priveşte drepturile femeilor, susţinerea publică a torturii şi încercarea de a lăsa milioane de persoane fără asigurări de sănătate”.

Critici la adresa Administraţiei Trump sunt și în ceea ce privește subminarea presei, fiind, de asemenea, notate declaraţiile ambigue privind supremaţia rasei albe și discriminările faţă de persoanele transsexuale.

Totodată, Shetty a acuzat comunitatea internaţională că a oferit un ”răspuns slab” la acuzaţiile privind abuzuri grave ale drepturilor omului în Myanmar, Irak, Sudanul de Sud, Siria şi Yemen.

În privința Europei, Amnesty International le reproşează liderilor ţărilor celor mai bogate abordarea faţă de criza migranţilor.

Raportul estimează că în Europa majoritatea liderilor ''au decis că practic le era permis totul pentru a-i împiedica pe refugiaţi să ajungă pe coastele continentului'', conform AFP.

De asemenea, sunt evocate recentele alegeri din Austria, Franţa, Germania şi Olanda, unde ''anumiţi candidaţi au încercat să traducă angoasele sociale şi economice în resentimente, în particular faţă de migranţi.