Tonul este ferm, acuzația clară și decizia fără precedent: miercuri, 7 septembrie, premierul albanez Edi Rama a anunțat, într-un videoclip postat pe internet, încetarea relațiilor diplomatice dintre țara sa și Iran, scrie Le Monde. Diplomații și angajații ambasadei Iranului din Tirana au la dispoziție 24 de ore pentru a-și face bagajele și a se întoarce la Teheran.

Motivul acestei furii bruște și reci? Atacul informatic major care a lovit micuța țară balcanică în mijlocul verii. La jumătatea lunii iulie, autoritățile au fost nevoite să deconecteze sistemele informatice guvernamentale pentru a evita un atac informatic cu un program care face datele inaccesibile și solicită o răscumpărare de la victimă. Atacul, a protestat prim-ministrul în mesajul său, a avut ca scop "distrugerea infrastructurii digitale a guvernului Republicii Albania, paralizarea serviciilor publice, piratarea datelor și comunicațiilor din sistemele guvernamentale".

De obicei, ransomware-ul este folosit de lumea interlopă digitală în scopuri de extorcare. Totuși, "atacul din 15 iulie nu a fost un act individual sau o acțiune concertată a unui grup independent de infractori cibernetici, ci o agresiune a unui stat", a insistat domnul Rama. "O investigație amănunțită ne-a permis să descoperim dovezi irefutabile că acest atac asupra țării noastre a fost orchestrat și susținut de Republica Islamică Iran", a continuat prim-ministrul.

Această acuzație nu este cu totul surprinzătoare. Unul dintre ransomware-urile folosite în atac și analizat de compania Mandiant, apropiată autorităților americane, a purtat un mesaj care a lăsat puține îndoieli cu privire la motivația și sponsorul atacatorilor. "De ce ar trebui folosite taxele noastre în beneficiul teroriștilor din Durres?", a scris virusul pe computerele infectate.

Menționarea de către pirați a acestui oraș situat la aproximativ treizeci de kilometri vest de capitala Albaniei, Tirana, nu e întâmplătoare: în apropiere a avut loc o întâlnire a Organizației Poporului Mujahedin din Iran (PMOI). Această mișcare islamo-marxistă, un oponent blamat al regimului de la Teheran, atrage în mod regulat atacuri la adresa Albaniei din partea Iranului.

Din 2013, un număr semnificativ dintre membrii săi și-au găsit într-adevăr refugiu în această țară, la cererea Statelor Unite și a ONU. Mitingul organizației, programat pentru sfârșitul lunii iulie, a fost în cele din urmă anulat din motive nebuloase de securitate, autoritățile temându-se de atentate.

Atacul cibernetic nu a fost apoi invocat ca unul dintre motivele acestei anulări.

Suprapunerea atacului cu marea adunare a PMOI și anumite elemente tehnice au determinat, încă din vară, mulți observatori să arate cu degetul spre Teheran. La începutul lunii august, compania Mandiant a remarcat, de exemplu, că aceiași pirați care atacaseră Albania au vizat, în trecut, ținte apropiate de opoziția față de regimul de la Teheran, ceea ce a permis deducția că acest grup era probabil de origine iraniană. Mai mult, PMOI a fost vizat în trecut de hackeri iranieni prin atacuri și operațiuni de dezinformare.

Mai mult, Teheranul nu ezită să recurgă la violență în lupta sa împotriva PMOI. Justiția belgiană a confirmat astfel anul acesta condamnarea a trei belgo-iranieni pentru că au organizat un atac, în cele din urmă dejucat, care viza o ședință a Consiliului Național al Rezistenței Iraniene organizată la Villepinte, în suburbiile Parisului, în 2018. O organizație pentru care PMOI formează esențialul trupelor.

În ultimii ani, Albania a expulzat deja doi diplomați iranieni în post în țară, acuzându-i că amenință "securitatea națională". Dar ruperea relațiilor diplomatice pare a fi un pas suplimentar în tensiunile dintre cele două țări.

Mai ales că Statele Unite au sprijinit imediat Albania. Washingtonul joacă un rol principal în această afacere: experții americani au mers acolo de îndată ce a izbucnit atacul pentru a ajuta guvernul albanez să limiteze ofensiva și să-i investigheze pe cei responsabili.

Casa Albă a susținut denunțul albanez printr-un comunicat de presă, condamnând "ferm" acest atac informatic "fără precedent" împotriva unei țări "aliate în cadrul NATO", care încalcă, potrivit acesteia, "standardele de comportament responsabil în spațiul cibernetic", în acest caz prin atacarea "infrastructurilor critice care furnizează servicii publice" .

"Activitățile rău intenționate conduse de stat care dăunează intenționat infrastructurii (…) pot avea consecințe în cascadă naționale, regionale și globale și pot duce la escaladare și conflicte", a continuat comunicatul. "Statele Unite vor acționa pentru a considera Iranul responsabil pentru acțiunile care amenință securitatea unui aliat", avertizează chiar Casa Albă.

Dacă reacția americană este clasică, judecătorul Aude Géry, doctor în drept internațional public și specialist în spațiul cibernetic, își pune acum întrebarea dacă Uniunea Europeană (UE) își va alătura vocea americanilor, având în vedere "apropierea în cursul a UE cu Albania și vecinii săi, inclusiv pe probleme cibernetice".

Mai multe grupuri de hackeri reputați a fi aproape de autoritățile iraniene duc de luni de zile un război de gherilă necruțător împotriva țintelor israeliene. Mai rare sunt exemplele de atacuri care vizează țări membre ale NATO și apropiate Europei precum Albania.

Potrivit lui Mandiant, atacul din iulie constituie astfel "o operațiune deosebit de îndrăzneață" și ar putea sugera că aparatul cibernetic iranian este mai puțin precaut când vine vorba de a ataca țările "percepute ca lucrând împotriva intereselor iraniene".

Sursa: RADOR