Cu patru săptămâni înainte de alegerile generale din Germania, principalii candidați pentru postul de cancelar au discutat, în prima dezbatere televizată, despre viitorul celei mai mari economii europene.

Cea mai controversată chestiune a fost clima, în timp ce Uniunea Europeană aproape că a lipsit din dezbaterile celor trei candidați.

Alegerile din 26 septembrie marchează finalul erei Merkel.

Sondajele recente arată că deznodământul nu e deloc tranșat. Armin Laschet (CDU/CSU), Annalena Baerbock (Verzi) și Olaf Scholz (SPD) au încercat în cadrul dezbaterii de duminică, transmisă de posturile n-tv și RTL, să-și prezinte alegătorilor viziunile lor privind viitorul Germaniei, notează EURACTIV.com. 

Annalena Baerbock a promis să pună capăt ”anilor de stagnare”, precizând că un vot pentru ea va fi un vot pentru schimbare și pentru o tranziție verde social-ecologică.

Pe de altă parte, Armin Laschet a încercat să-i convingă pe votanți cu un mesaj complet opus. Premierul landului Renania de Nord-Vestfalia și-a descris partidul drept o ancoră de stabilitate și încredere în vremuri dificile și nesigure.

Față de adversarii săi politici, Olaf Scholz a avut o abordată echilibrată. În timp ce a pus accentul pe importanța combaterii schimbărilor climative, el a atras atenția că industria nu trebuie uitată.

Subiectul care nu a fost menționat: Europa

Din prima dezbatere televizată au lipsit discuțiile privind chestiuni sau politici europene, ea axându-se doar pe subiecte interne. Deși un sondaj din ianuarie arăta că 84% dintre cei chestionați consideră că e important ca politicile europene să fie dezbătute în timpul campaniilor electorale, în timpul dezbaterii nu a fost atins niciun subiect european.

A existat doar o scurtă menționare a Uniunii Europene, atunci când candidații s-au contrazis în privința evacuării din Afganistan. Scholz și Laschet au subliniat importanța unei politici externe a UE mai puternice, fără a intra în detalii despre cum s-ar putea atinge acest lucru.

Dezbaterea s-a axat mai mult pe chestiuni interne, precum viitoarea politică fiscală, măsurile anti-COVID, sărăcia în rândul copiilor și, în mod special, schimbările climatice. 

Schimbările climatice

Cele mai disputate teme au fost chestiunea schimbărilor și tranziția verde. Discuția a fost aprinsă în special între Laschet și Baerbock. Candidata Verzilor l-a acuzat pe creștin-democrat că "nu are idee” despre ce vorbește și a subliniat necesitatea unei eliminări treptate a cărbunelui și a motoarelor cu combustie până în 2030, pentru protejarea climei.

În schimb, Laschet a criticat planurile Verzilor, susținând cu sunt periculoase pentru industrie.

"Încercați să puneți industria în lanțuri și și apoi îi cereți să alerge mai repede”, a spus el. Armin Laschet a susținut că schimbările climatice nu pot fi abordate doar prin reglementări. Noul guvern ar trebui să vină cu mai multe stimulente pentru ca industria să accelereze tranziția verde.

Scholz a adoptat o poziție conciliantă. Candidatul social-democrat a susținut că tranziția verde este ”cel mai mare proiect economic și de modernizare al generației noastre”, subliniind în același timp că protejarea climei va avea succes doar prin inovație și participarea industriei.

Baerbock însă a spus că e ”alarmantă” atenția acordată de Scholz industriei și a subliniat că schimbările climatice îi afectează pe toți, nu doar pe actorii industriali.

Laschet în ofensivă

Un alt subiect aprins a fost posibila cooptare într-o coaliție guvernamentală a Partidului Stânga de către SPD și Verzi.

Scholz a refuzat excluderea unei astfel de coaliții, dar a declarat că angajamentul față de NATO, o UE suverană și creșterea economică sunt condiții prealabile pentru demararea unor discuții în vederea formării unei coaliții. Toate aceste condiții sunt contestate puternic de Partidul Stânga.

Laschet a criticat ferm ezitările lui Scholz în privința excluderii Partidului Stânga din eventualele negocieri privind formarea unei coaliții. "Trebuie să luăm o poziție clară privind extremiștii”, a spus Armin Laschet”.

Baerbock e exclus o coaliție cu Stânga, atât timp cât fomațiunea boicotează ideea unei politici externe active a UE.

Încercarea lui Laschet de a-l obliga pe Scholz să-și prezinte în mod clar poziția față de o eventuală colaborare cu Partidul Stânga după ce colegul său Markus Söder, premierul Bavariei, a declarat că CDU/CSU ar trebui să atragă atenția asupra riscului unei coaliții de stânga, pentru a-și recâștiga alegătorii.