Ora 11:21 Președintele Parlamentului European, Martin Schulz, a declarat, luni, că nu înțelege decizia lui Alexis Tsipras de a face din nou coaliție cu Independenții Greci, care au obținut sub 4%."L-am sunat (pe Tsipras) pentru a doua oară pentru a-l întreba de ce face coaliție cu acest partid ciudat, de extremă dreapta. Nu prea mi-a răspuns", a declarat Schulz pentru postul de radio France Inter.  

Ora 8:13 După numărarea a 89% din voturi, Syriza a obținut 35,55%, urmând să aibă 145 de parlamentari, din totalul de 300 din Parlamentul elen. Formațiunea de centru-dreapta Noua Democrație a obținut 28,06% din voturi, astfel că ar urma să aibă 75 de parlamentari. Partidul de extremă-dreapta Zori Aurii a obținut 6,97% din voturi și ar urma să aibă 18 parlamentari. Grecii Independenți au obținut 3,67% din voturi, urmând să aibă 10 parlamentari.

Ora 22:25 Opt partide ar urma să intre în parlamentul de la Atena, trecând peste pragul de 3%. Pe locul al treilea se situează în toate prognozele, dar și în rezultatele parțiale, formațiunea neonazistă Zorii Aurii.

Ora 21:30 Surse de la Atena, consultate de revista germană Spiegel, afirmă că Alexis Tsipras este decis să încerce o nouă alianță cu Independenții Greci (ANEL). Formațiunea este populistă de dreapta și a votat împotriva pachetului de asistență financiară semnat de Tsipras cu creditorii Greciei. Are, conform prognozelor, 3,7% din voturi.

Dacă aceste două partide nu reușesc să aibă 151 de mandate, Tsipras se gândește să invite în coaliție unul dintre partidele de centru-stânga PASOK (6,8%) sau To Potami (3,7%). Condițiile însă vor fi dictate de Tsipras. Sursele Spiegel afirmă că discuțiile cu PASOK ar fi deja avansate pentru acest scenariu. To Potami pare, deocamdată să refuze o coaliție cu ANEL. Dacă aceste variante ar eșua, ultima soluție o reprezintă o ofertă înaintată Uniunii de Centru, partid condus de unul dintre starurile televiziunilor de scandal din Grecia.

Tsipras are trei zile pentru a forma un guvern și o majoritate parlamentară. Dacă nu reușește, mandatul va trece la conservatorii din Noua Democrație, conform Constituției elene.

Ora 20:50 Liderul conservator Vangelis Meimarakis și-a recunoscut înfrângerea în alegerile parlamentare anticipate și și-a felicitat oponentul. Syriza pare să fie ieșit, din nou, cel mai puternic partid. Alexis Tsipras, cel mai probabil, va primi mandat de la președinte pentru formarea unui nou guvern.

Ora 20:40 După numărarea a 10% din voturi, ministerul de interne elen anunță că Syriza conduce în preferințele parțiale exprimate cu 7% față de partidul Noua Democrație.

Ora 19:20 Prognozele publicate de cinci posturi de televiziune elene arată în felul următor: Syriza - între 30 și 34% din voturi; Conservatorii - între 28,5 și 32,5%. Niciun partid nu a reușit, conform acestor cifre, să câștige majoritatea absolută de 151 de mandate în legislativul de la Atena. Până la închiderea urnelor, doar 60% din grecii cu drept de vot își exprimaseră opțiunea electorală.

CONTEXT: Care sunt scenariile de coaliție în urma votului elen?

Ora 16:00 Autoritățile electorale din Grecia confirmă prezența scăzute la urne. Este chiar mai scăzută decât la referendumul din iulie. Circa 10% dintre alegători se declarau indeciși înainte de ziua de azi. Se anunță dificultăți majore la formarea unui guvern. Data trecută, în ianuarie, Alexis Tsipras a câțtigat 36,3% din voturi și i-au lipsit trei mandate pentru a avea majoritate absolută. Sondajele de acum (vezi mai jos) nu arată nici pe departe asemenea cote.

Ora 14:30 Prezența la urne nu este deloc îmbucurătoare. Conform relatărilor presei locale, în majoritatea secțiilor de vot, rata de participare nu depășește, la orele prânzului, 10%.

Ora 12:30 Ambii candidați cu șanse la funcția de premier al Greciei au votat. Tsipras a anunțat că vrea să conducă „un guvern de luptă”. Meimarakis a făcut un apel la alegători si vină la vot și să aleagă „o nouă Grecia începând cu ziua de mâine”.

Contextul 

Este a cincea rundă de alegeri anticipate în Grecia în ultimii șase ani. Votul de azi a fost cauzat de pierderea majorității de guvernare a lui Alexis Tsipras, după ce acesta a fost de acord să semneze un al treilea acord de asistență financiară cu creditorii internaționali ai țării sale.

Pachetul de asistență include o sumedenie de măsuri pe care Tsipras promisese să le respingă atunci când a fost ales în ianuarie. Grecia se află într-o criză economică de proporții, iar oricine va câștiga alegerile de azi va trebui să impună reforme și mai dure decât până acum.

Tsipras vs anti-Tsipras

Alexis Tsipras a semnat cu creditorii un al treilea pachet de salvare, după ce grecii respinseseră ideea în cadrul unui referendum. Votul împotriva asistenței financiare fusese de 60%. Drept urmare, 25 de parlamentari Syriza, cei mai radicali, au demisionat din partid și au înființat altă formațiune. Majoritatea lui Tsipras s-a prăbușit.

Acum, fostul premier caută să fie reales cu un mesaj pe care grecii l-au mai auzit. Vrea un guvern care să lupte pentru țară, să se rupă de politica tradițională și a promis că va renegocia termenii acordului de creditare. Spre deosebire de alegerile din ianuarie însă, grecii nu mai sunt deloc entuziasmați. Nici de ideea de a vota, nici de promisiunile lui Tsipras.

De partea cealaltă, Vangelis Meimarakis este un anti-Tsipras perfect. E în vârstă, a fost ministru al apărării (deci exponent al vechiului regim) și nu promite nimic. Rețeta perfectă de campanie pentru cineva care vrea să demaște un oponent drept incapabil să țină promisiuni nerealiste.

Meimarakis este unul dintre artizanii surpaviețuirii partidului conservator în urma victoriei Syriza la referendum. Spre deosebire de socialdemocrați, care sunt și acum în degringoladă, Meimarakis a ținut partidul în frâu și l-a adus la aceeași cotă de popularitate cu formațiunea lui Tsipras. Faptul că nu promite nimic îi dă liderului conservator și libertate totală de negociere a unei coaliții.

Sistemul de vot

Grecii au la dispoziție votul pe listă închisă, așa cum era în România înainte de introducerea votului uninominal. Conform Codului Electoral, 250 din cele 300 de mandate vor fi distribuite proporțional către partidele care depășesc pragul de 3%.

50 de mandate sunt atribuite din oficiu partidului câștigător. Este un mecanism gândit de Grecia pentru a ușura sarcina unui partid de a forma un guvern sau o coaliție de guvernare. Majoritatea absolută se câștigă cu 151 de mandate. Luând în calcul și partidele care nu vor trece de pragul electoral, o formațiune politică ar avea nevoie de circa 36% din voturi pentru a avea majoritate absolută.

Conform sondajelor, niciunul dintre partide nu va ajunge la acest procent. Multe partide populiste sau radicale de stânga și de dreapta vor fragmenta votul.

De notat că grecii trebuie să voteze obligatoriu în circumscripția la care figurează. Este posibil ca asta să reducă prezența la urne.

Ultimul sondaj (după o dezbatere televizată Tsipras-Meimarakis)

• Conservatorii: 28,5% (în alte sondaje, locurile 1 și 2 sunt inversate)
• Syriza: 27,1% (în alte sondaje, locurile 1 și 2 sunt inversate)
• Neonaziștii: 5,6% (constant a treia formațiune în sondaje)
• Comuniștii: 5,4%
• Socialdemocrații: 5,1%
• Stânga extremă: 3,2%