Ambasadorul a mai spus că există foarte mulți oameni care aplică pentru aceste vize fără să aibă cunoștință despre riscurile la care se supun completând neglijent aceste formulare, fiind necesară o campanie de informare publică care să ofere informații oamenilor cu privire la această aplicație.

”Există două componente, pe de o parte aceste condiții care acoperă o gamă largă de domenii din sfera securității, intergritatea frontierelor, sistemul de emitere a pașapoartelor, regimul cetățeniei, schimbul de informații privind terorismul și crima organizată și pe de altă parte, rata de refuz privind vizele care trebuie să fie mai mic de 3% într-un an fiscal. Există o foaie de parcurs în prima categorie de obiective pe care sperăm să o îndeplinim până la sfârșitul acestui an fiscal, până la sfârșitul lunii septembrie, astfel încât să ne rămână doar acest criteriu de îndeplinit al ratei de refuz”, a spus Muraru. 

El a precizat că sunt mai multe instituții românești implicate, MAI, MAE, SRI și ministerul Justiției, în acest demers. ”Cred că dacă suntem ferm angajați putem să facem acest lucru și cred și știu că dacă s-ar întâmpla acest lucru, partea americană ar primi-o ca pe un angajament foarte ferm al României”, a mai spus ambasadorul României.

Andrei Muraru a menționat că, în privința ratei de răspuns, în continuare este destul de ridicată.

”Anul trecut a fost 17%, să spunem că acesta a fost un an special din cauza pandemiei, lucrăm îndeaproape cu partenerii iamericani să înțelegem împreună ce pași trebuie făcuți ca numărul de refuzuri să scadă. Săptămâna trecută am avut o discuție la Washington cu reprezentanți de nivel foarte înalt din agențiile americane, și de la Departamentul de Stat, și de la Departamentul securității nationale, la care ambasadoarea SUA în România a dorit să participle, în care am enumerat pașii care urmează să fie făcuți. Este foarte important angajamentul pe care Guvernul României ar trebui să îl ia în privința în primul rând a mobilizării unui efort pentru o campanie de conștientizare a acestor aplicații. Din punctul  nostru de vedere, există o necunoaștere foarte largă cu privier la aplicațiile care ar trebui să se facă”, a spus Muraru. 

El a precizat că avem exemple bune, Polonia, care a intrat în Visa Waiver și Israel, care urmează să intre.

”În cazul Israel, și-au dat seama că o parte însemnată a solicitărilor respinse vine de la cei care au început să completeze și nu au finalizat-o și în sistem e considerată respinsă. Nu credem că este rezonabil acest lucru și se poate corecta, oamenii pot fi contactați, li se poate sugera să completeze câmpurile omise. Sunt pași mici care se pot face pentru a scădea rata de refuz și să dea speranță decidenților români că într-un termen rezonabil de doi trei ani, asta le-am spus partenerilor americani, că nu avem nevoie de ținte în mișcare”, a mai afirmat Andrei Muraru.

Ambasadorul a ținut să precizeze că ”dacă nu avem un calendar foarte concret, cu un target concret, nu vom putea mobiliza aparatul birocratic, pentru că în definitiv este vorba de resurse publice, de finanțe publice și nimeni nu va investi la nesfârșit într-un demers care nu dă rezultate”. 

”Există foarte mulți oameni care aplică pentru aceste vize fără să aibă cunoștință despre riscurile la care se supun completând neglijent aceste formulare”, a mai afirmat Andrei Muraru, arătând că ”o asemenea campanie de informare publică acest lucru l-ar urmări, să ofere informații oamenilor cu privire la această aplicație și să îi descurajeze pe cei care au un risc real de a fi respinși”. 

Potrivit ambasadorului, în 2019, au fost 52.000 de aplicații, la care rata de respingere a fost de aproximativ 10%, iar aproximativ 5.000 de români au fost respinși. 

”În 2020, în anul cel mai dur al pandemiei care debutase în primăvară, am avut aplicații de trei ori mai puține, 14.000 iar numărul de solicitări respinse a fost de 2.400, deci s-a păstrat în continuare a rată mare de respingere pentru că există un segment constant de populație care se încăpățânează să aplice deși nu sunt eligibili. Noi am dori pe de o parte să îi descurajăm pe aceștia și să îi încurajăm pe cei care au cu adevărat nevoie să vină în America, să investească, să călătorească, care sunt descurajați de acest mit care e împărtășit de o mare parte din public, că există o șansă mare să fii respins”, a arătat Muraru.