Dincolo de criza cerealelor care urmează să fie deblocate, președintele turc Recep Tayyip Erdogan continuă să caute un sprijin solid pentru finanțele sale aflate în colaps, în timp ce Acordurile Avraamice ar putea fi extinse și în India, scrie Il Fatto Quotidiano.

Lucru demonstrat de posibilul summit al cvartetului alcătuit din reprezentanții Israelului, Emiratelor Arabe, Statelor Unite și Indiei în timpul vizitei președintelui SUA, Joe Biden, în Israel, care va avea loc peste două săptămâni.

Marțea trecută a fost o altă zi complicată pentru lira turcească: după criza dubla valutară din 2021 și 2018, inflația care a scăpat deja de sub control, a dus de la începutul lunii mai, la pierderea a 15% din valoarea acesteia față de dolar. Lira a fost tranzacționată în scădere cu 2,3%, ajungând la 17,15 pe dolar. Fapt care îi face pe investitori să conștientizeze din ce în ce mai mult că a sosit momentul să scape de moneda depreciată, afectată de inflația record și de incapacitatea guvernului de a opri creșterile necontrolate ale prețurilor.

Pe de o parte, guvernul a anunțat că dorește să reducă costurile financiare și să stimuleze creșterea economică, numai că, pe de altă parte, nu practică politici bancare sustenabile, deoarece consiliul băncii centrale răspunde mai degrabă dispoziției prezidențiale decât regulilor tehnice. Iar ultimele cuvinte ale lui Erdogan în acest sens nu ajută deloc: președintele a spus că tocmai convingerile sale religioase îi impun să nu aprobe majorări ale dobânzii, ceea ce a provocat o reacție furioasă din partea companiilor și familiilor care se află în dificultate.

Turcia curtează India: dar India răspunde? - Tot din acest motiv Ankara vrea sa stabilească mai multe relații cu New Delhi, pentru că a înțeles că, dacă un Quad precum cel dintre Statele Unite, Australia, Japonia și India s-ar naște în cheie anti-China, țara de pe malul Bosforului ar fi zdrobită iremediabil.

Numai că președintele indian Modi nu a uitat sprijinul acordat de Turcia Pakistanului, atunci când în 2019, New Delhi a decis să revoce statutul special al statului federal Jammu și Kashmir. Douăsprezece luni mai târziu, Erdogan a comis-o și mai rău, atunci când a echivalat lupta din Kashmirul pakistanez cu apărarea patriei a Imperiului Otoman în campania de la Gallipoli împotriva Franței, Rusiei și Marii Britanii, în timpul Primului Război Mondial.

O mișcare diplomatică ce nu a trecut neobservată în India. Printre altele, India este un jucător la masa grâului, deoarece în urmă cu două săptămâni a anunțat interzicerea vânzării de grâu „pentru a gestiona securitatea alimentară generală a țării”. O mișcare naționalistă care are deja repercusiuni, în timp ce pe frontul intern al Turciei iese în evidență raportul Națiunilor Unite privind sărăcia din țară: aproape 15 milioane de cetățeni au hrană insuficientă, așa cum raportează Live Hunger Map a Programului Alimentar Mondial al Națiunilor Unite. Numai în ultimele trei luni, jumătate de milion de turci au intrat în spirala malnutriției, inclusiv 1,7% dintre copiii sub 5 ani și circa 6% dintre copiii turci suferă de malnutriție cronică.

Cum reacționează guvernul Erdogan în fața acestei situații dramatice? Se ocupă de toponimie și transmite către UE și NATO că noul nume al țării nu mai este Turkey, ci Türkiye.

Sursa: RADOR