Ar putea Groenlanda să facă față militar Statelor Unite?

Insula arctică stârnește lăcomia lui Donald Trump. Viitorul cel de-al 47-lea președinte al Statelor Unite refuză să excludă folosirea forței pentru a pune mâna pe ea, scrie „Le Point” (Franța).
Într-o conferință de presă susținută la reședința sa Mar-a-Lago din Palm Beach, Florida, pe 7 ianuarie, Donald Trump și-a conturat viziunea geopolitică pentru viitorul mandat de președinte al Statelor Unite. Întrebat despre declarațiile sale anterioare în care dorea să vadă Canada alăturându-se Statelor Unite, omul de afaceri părea gata să folosească toate mijloacele pentru a se asigura că atât Canalul Panama cât și Groenlanda ajung sub control american.
Dacă vânzarea teritoriului este exclusă de Copenhaga, forța ar putea fi o opțiune. „În ambele cazuri [Groenlanda și Panama], nu pot asigura [că Statele Unite nu vor folosi forța armată]”, a răspuns el.
De ce această insulă de 2,16 milioane km², un teritoriu autonom danez cu puțin peste 56.000 de locuitori, îl interesează atât de mult pe Donald Trump? „Avem nevoie de Groenlanda din motive de securitate națională”, asigură cel care își exprimase deja dorința de a cumpăra Groenlanda în 2019.
Ideea ar fi reformarea liniei GIUK (Groenlanda-Islanda-Regatul Unit), teoretizată în urma celui de-al doilea război mondial. În timpul Războiului Rece, această „barieră” făcea posibil, grație unei serii de baze și stații radar, controlul accesului în Oceanul Atlantic și detectarea navelor rusești care soseau din nord.
Pe lângă Rusia, care își intensifică activitățile militare acolo, China se uită și ea la această parte a lumii, unde topirea accelerată a gheții deschide oportunități comerciale și strategice cu noi rute maritime. În cele din urmă, toți râvnesc resursele minerale și petroliere care așteaptă sub gheață: pământuri rare, uraniu, petrol și gaze naturale.
Arsenalul militar al Groenlandei: un avion, patru nave și... șase sănii
Dacă Statele Unite ale lui Donald Trump ar folosi forța, Groenlanda ar putea oferi rezistență simbolică doar cu poliția locală și cu forțe limitate: un avion, patru elicoptere, patru nave și... șase sănii trase de 80 de câini.
În 2021, Danemarca și Naalakkersuisut (guvernul groenlandez) au anunțat semnarea unui acord privind pregătirea militară de bază pentru groenlandezi. Trei ani mai târziu, doar 22 de tineri groenlandezi încep pregătirea de bază, în timp ce au aplicat 236 de persoane, dintre care 82 au îndeplinit criteriile de admitere.
Tot în 2021, conștienți de importanța Groenlandei, principalele partide politice și guvernul danez au semnat un acord-cadru pentru consolidarea forțelor armate din Arctica și Atlanticul de Nord. În valoare de 1,5 miliarde de coroane daneze (400 de milioane de euro la acea vreme), ajutorul este destinat să consolideze capacitățile militare: drone cu rază lungă de acțiune, supraveghere prin satelit, radare de coastă, comunicații tactice clasificate...
În fața Groenlandei, prima putere mondială
De cealaltă parte, Statele Unite au cel mai mare buget militar din lume: în jur de 816 miliarde de dolari în 2023. Doar 2.300 de km despart forțele americane de Nuuk, capitala groenlandeză. O distanță care ar fi parcursă rapid cu portavioane cu propulsie nucleară sau cu bombardiere cu rază lungă de acțiune de pe uscat.
În plus, armata americană are deja o bază aeriană la Thule, cea mai nordică din Statele Unite, care oferă avertizare timpurie în caz de lovituri cu rachete care ar viza țara. Marina SUA operează, de asemenea, liber în apele Groenlandei, cu distrugătoare și submarine.
Un astfel de conflict ar slăbi însă semnificativ NATO, cu un război deschis între două națiuni membre: Statele Unite și Danemarca. Regatul, situat la 3.300 km distanță, ar rezista cu greu unei invazii a teritoriului său autonom. Forța sa aeriană, compusă în principal din avioane F-16 și F-35, ar fi probabil inoperabilă, echipamentele americane rămânând mai mult sau mai puțin sub controlul producătorului lor.
Provocare sau voință imperialistă asumată, declarația lui Donald Trump va fi suscitat reacții. Luni, 13 ianuarie, prim-ministrul Groenlandei, Mute Egede, și-a exprimat deschiderea către o mai bună cooperare comercială și militară cu Statele Unite. Suficient pentru viitorul al 47-lea președinte american?
Sursa: Rador Radio România
Comentarii