Armenia învață lecția pierderii Nagorno-Karabah. Pasivitatea forțelor ruse de menținere a păcii desfășurate în fosta enclavă separatistă după atacul asupra Azerbaidjanului din 19 septembrie a confirmat ceea ce Erevanul denunță tot mai deschis de luni de zile: Rusia nu mai este un partener de încredere. Niciodată neîncrederea în Moscova nu a fost atât de mare.

Deoarece Armenia nu mai poate conta pe aliatul său istoric, considerat acum „trădător” sau chiar inamic, caută o nouă cooperare pentru a încerca să-și asigure securitatea. O necesitate cu atât mai mare cu cât această mică țară din Caucaz, fără ieșire la mare, se află sub amenințarea unui nou atac dinspre Baku, hotărât să obțină coridorul Zangezur, care ar urma să lege Azerbaidjanul de exclava Nahicevan.

Această diversificare a alianțelor se află în centrul noii strategii a premierului armean Nikol Pașinian. „Am făcut greșeala de a ne pune toate ouăle într-un singur coș”, remarcă un oficial, sub rezerva anonimatului. „Dacă avem cinci sau șase prieteni de la care să cumpărăm arme și mai mulți parteneri economici, asta ne va permite să nu depindem de unul singur, în cazul în care acea țară dorește să ne pedepsească”.

Erevanul nu intenționează să se rupă complet de Rusia, ci să-și reducă dependența extremă față de Moscova. „Rămâne partenerul nostru, în ciuda atitudinii sale neprietenoase”, observă aceeași sursă.

Armenia, care are un acord bilateral de apărare cu Moscova, denunță în special „probleme legate de livrarea de arme și echipamente deja plătite”, în acest caz un contract în valoare de peste 250 de milioane de dolari (228 de milioane de euro), niciodată onorat.

„Cea mai periculoasă perioadă din 2020”

Țara este, de asemenea, membră a Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO), o organizație militară regională dominată de Rusia și care s-a dovedit deosebit de ineficientă în ultimii trei ani, până la punctul în care Pashinian refuză acum să participe la summiturile alianței, precum cel desfășurat la Minsk pe 22 și 23 noiembrie.

Potrivit informațiilor noastre, Armenia nu s-a retras încă oficial din CSTO la cererea Statelor Unite, care consideră că Erevanul nu este încă pregătit și trebuie să găsească mai întâi alt sprijin.

Apartenența țării la această alianță condusă de Moscova nu mai este însă considerată un obstacol în calea aprofundării relațiilor cu alți parteneri, inclusiv cu Uniunea Europeană. Semn al acestei reorientări strategice este și faptul că marea majoritate a călătoriilor în străinătate ale unor înalți reprezentanți armeni au loc acum în țările occidentale, și nu doar în spațiul post-sovietic.

La nivel politic, Erevanul își consolidează relațiile cu Franța, Statele Unite și UE. Decizia de a fi „o țară în afara oricărui bloc militar” sau de a adera la Uniunea Europeană nu este încă clară. „Toate opțiunile sunt pe masă”, subliniază reprezentanți ai guvernului.

La nivel militar, se consolidează cooperarea cu Statele Unite, Iran, India și Franța, cu care a fost semnat un acord pe 23 octombrie. O parte din echipamentul militar promis de Paris a ajuns deja la destinație, potrivit autorităților armene.

Furios, președintele azer Ilham Aliev a acuzat Franța pe 21 noiembrie că „pregătește terenul” pentru „noi războaie” în Caucaz.

Această strategie de diversificare, care este una pe termen lung, nu este lipsită de riscuri. Moscova nu privește cu ochi buni încercările de emancipare ale acestei foste republici sovietice. „Suntem în cea mai periculoasă perioadă din 2020 încoace”, avertizează o sursă oficială. „Rusia vrea să rămânem într-o situație disperată pentru a depinde în continuare de ea. Ca să avem șanse să supraviețuim, trebuie să ne diversificăm alianțele”.

În ultimele luni, amenințările care îl vizează pe Pashinian au crescut. În septembrie, fostul președinte rus Dmitri Medvedev l-a atacat în mod direct: „A decis să dea vina pe Rusia pentru înfrângerea sa jalnică [în războiul din Nagorno-Karabah din 2020]. Apoi s-a hotărât să cocheteze cu NATO, iar soția lui s-a dus să defileze cu dușmanii noștri [Ucraina]”, a declarat batjocoritor actualul vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, referindu-se la vizita primei doamne a Armeniei la Kiev, pe 7 septembrie. „Ghiciți care va fi soarta lui...”, a amenințat Medvedev.  

Risc de lovitură de stat

La Erevan, riscul unei lovituri de stat este clar identificat. „Aliații noștri de securitate au cerut public răsturnarea guvernului democratic din Armenia”, a denunțat Nikol Pașinian pe 17 octombrie, în discursul său susținut în Parlamentul European.

Pe 2 noiembrie, Serviciul de Securitate Națională din Armenia a anunțat că a arestat cinci membri ai unui grup armat – a cărui identitate nu a fost dezvăluită – pentru presupusul complot ce viza ocuparea clădirilor guvernamentale și „perturbarea activității organelor de muncă ale statului”.

De la venirea la putere, în urma unei revoluții pașnice din 2018, Nikol Pașinian, fost jurnalist, s-a confruntat cu două războaie și cu căderea – încărcată de simbolistică – a enclavei Nagorno-Karabah fără a-și pierde postul. O reușită cu atât mai notabilă cu cât mulți consideră politica sa externă „agitată”, „de neînțeles” sau „amatoricească”. „A făcut gafe catastrofale”, își amintește Areg Kochinian, analist politic și director al Centrului de Cercetare pentru Politica de Securitate din Erevan.

În 2019, prim-ministrul a proclamat: „Nagorno-Karabakh este Armenia, și cu asta am încheiat”, iar trei ani mai târziu a declarat că enclava independentistă a aparținut dintotdeauna Azerbaidjanului.

În ciuda eșecurilor, a popularității sale în scădere și a mai multor valuri de apeluri la demisie de la înfrângerea militară din 2020, el rămâne cel mai popular personaj politic, cu 30% din opinii favorabile, cu mult înaintea adversarilor săi din fosta nomenclatură coruptă post-sovietică. „Este un populist clasic, care înțelege mai bine decât alții starea de spirit a cetățenilor săi și interesele Armeniei”, crede Kochinian.

Provocarea actuală pentru Pașinian este de a evita un nou război prin normalizarea relațiilor cu Azerbaidjan și Turcia. „Suntem la un pas de catastrofă”, continuă analistul politic. „Trebuie să facem totul pentru a o evita, pentru că acum avem trei dușmani, cei doi plus Rusia. Și suntem singuri în fața lor”.

Sursa: RADOR RADIO ROMANIA