Pentru prima dată în aproape paisprezece luni, se așteaptă ca bombardamentele din Gaza să înceteze. Măcar pentru câteva zile. După atât de multe luni de negocieri imposibile, s-a ajuns la un acord în sfârșit miercuri, 15 ianuarie – parțial datorită amenințărilor unui Donald Trump triumfător înainte de întoarcerea sa la Casa Albă. Israel și Hamas au anunțat că au convenit asupra principiului unui armistițiu în enclava palestiniană. Acordul mai trebuie ratificat oficial în cabinetul de israelian joi, iar premierul Benjamin Netanyahu avertizează că mai sunt câteva detalii care trebuie rezolvate. 

„Avem un acord pentru ostatici în Orientul Mijlociu. Vor fi eliberați în curând”, a reacționat imediat președintele american ales pe rețeaua sa de socializare Truth.

Potrivit agenției britanice Reuters, acordul la care s-a ajuns miercuri seamănă foarte mult cu cel propus de Joe Biden vineri, 31 mai, text la care mediatorii și negociatorii lucrează de luni de zile. Prin urmare, se știe că se prevede o perioadă inițială de șase săptămâni de încetare a focului pentru a permite eliberarea, pas cu pas, a 33 de ostatici – femei, copii și bărbați de peste 50 de ani – în schimbul a o mie de prizonieri palestinieni. Israelul a fost de acord să elibereze 30 de palestinieni pentru fiecare civil israelian și 50 dacă ostaticul este un militar. O reluare a negocierilor urmează să aibă loc în a 16-a zi a armistițiului pentru a defini următoarea fază, care ar trebui să permită eliberarea captivilor rămași în viață, o încetare permanentă a focului și o retragere completă a forțelor israeliene.

Va urma o a treia fază pentru a permite întoarcerea în Israel a rămășițelor ostaticilor care au rămas în Gaza și pentru a lansa începutul unei reconstrucții a enclavei palestiniene sub supravegherea Egiptului, Qatarului și Națiunile Unite.

Potrivit lui Haaretz, Israelul a fost de acord în această primă fază să se retragă de pe coridorul Netzarim, care taie enclava în două, pentru a permite locuitorilor din Gaza să se deplaseze de la sudul la nordul teritoriului. Trupele IDF vor fi redistribuite într-o zonă tampon de aproximativ un kilometru lățime de-a lungul graniței cu statul evreu. Primele eliberări ar putea avea loc încă de duminică, pentru cel puțin trei ostatici, potrivit mai multor surse concordante. Locuitorii din Gaza, dintre care cel puțin 46.500 au murit de la începutul conflictului, ar trebui să își poată găsi în sfârșit liniștea în mijlocul enclavei reduse la ruine. Câteva sute dintre ei au izbucnit în strigăte de bucurie la anunțul acordului.

Aceasta prevede, de asemenea, ca 600 de camioane de ajutor umanitar să intre în fiecare zi pe teritoriul palestinian, dintre care jumătate vor fi dedicate nordului Gazei, de departe cel mai afectat de distrugere. Aproximativ cincizeci vor transporta benzina, esențială pentru funcționarea generatoarelor si repornirea spitalelor. Potrivit presei egiptene, discuții au fost în desfășurare miercuri seară pentru a permite deschiderea unui punct de trecere a frontierei dintre Egipt și Gaza pentru ajutor umanitar.

Presiune

De la alegerea sa din 6 noiembrie, Donald Trump a continuat să repete că, dacă ostaticii israelieni reținuți din 7 octombrie 2023 nu vor fi eliberați înainte de inaugurarea sa, „porțile iadului se vor deschide în întreg Orientul Mijlociu”. Pe lângă amenințările publice, miliardarul și-a trimis în regiune și emisarul pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, care s-a întâlnit sâmbăta trecută cu premierul israelian, dar a participat și la negocierile din Qatar alături de reprezentantul lui Joe Biden, Brett McGurk. „Biden și Trump au făcut ceea ce niciun președinte în funcție și niciun președinte ales nu au făcut vreodată. Au lucrat împreună în perioada de tranziție la un acord diplomatic uriaș și l-au obținut”, a declarat miercuri jurnalistul israelian Barak Ravid.

Deși nu există nicio îndoială că iminenta inaugurare a lui Trump a jucat un rol în accelerarea momentul acordului, influența viitorului președinte rămâne greu de evaluat. În timp ce unele surse au raportat o întâlnire tensionată între Witkoff și Netanyahu, altele, menționate în special de mass-media israeliană Ynet, asigură că Trump i-a promis premierului israelian că, dacă va accepta rapid un armistițiu, atunci va sprijini o posibilă reluare a războiului în Gaza, dacă la Tel Aviv se decide acest lucru.

Într-o declarație publicată înainte de orice reacție a Casei Albe, Donald Trump s-a plasat, deloc surprinzător, în centrul atenției: „Acest acord epic a putut vedea lumina zilei doar după victoria noastră istorică din noiembrie, pentru că a arătat lumii că administrația mea va căuta pacea".

Pentru a-i face pe plac viitorului președinte, Qatarul și Egiptul și-au sporit presiunile asupra Hamas. Încolțită, lipsită de principalii săi lideri și serios slăbită de bombardamentele și operațiunile terestre ale IDF, mișcarea teroristă palestiniană s-a văzut nevoită să accepte un acord. Fără a obține neapărat o garanție a eventualei plecări a trupelor israeliene din Gaza, care a fost totuși prezentată până acum ca o linie roșie a negocierilor.

Bilet

Premierul israelian se va putea lăuda, în fața familiilor ostaticilor care cer de luni de zile un acord, că a reușit să elibereze prin forță pe unele dintre cele 97 de persoane încă deținute în Gaza conform numărătorii CheckNews – și rămășițele a 34 de persoane care sunt oficial considerate decedate. Lucrurile s-au accelerat în noaptea de duminică 12 spre luni 13 ianuarie, cu „un salt” în negocieri, potrivit unui oficial apropiat discuțiilor, care a permis Qatarului să trimită un text de rezoluție finală celor doi beligeranți.

În timpul primului armistițiu, care a durat doar o săptămână în noiembrie 2023, aproximativ o sută de ostatici au fost eliberați. Cei care se vor întoarce în Israel în zilele următoare vor fi petrecut infinit mai mult timp în tunelurile organizației islamiste și ale diferiților lor răpitori. Viitorul enclavei în mare măsură distruse, cu aproape 2 milioane de locuitori exilați în propriul teritoriu, rămâne în continuare de definit. Problema guvernării teritoriale va apărea, de asemenea, foarte repede. În Israel, prim-ministrul va trebui din nou să facă față presiunilor din partea extremei drepte care l-a adus la putere. Aceleași forțe care, prin vocea ministrului finanțelor, Bezalel Smotrich, refuzau categoric în ultimele zile de negocieri un „acord de predare care să includă eliberarea teroriștilor și sfârșitul războiului, cu prețul multor vărsări de sânge și a abandonării unui număr mare de ostatici”.

Pentru prima dată de la 7 octombrie 2023, și după acordul de încetare a focului obținut în Liban la sfârșitul lunii noiembrie, nicio luptă nu ar trebui să zguduie această regiune zbuciumată care deja nu mai are nimic în comun cu cea din ajunul atacului terorist al Hamas din acea zi fatidică din 2023.

Sursa: Rador Radio România