Liderii UE se reunesc pentru două zile la Bruxelles la Consiliul European de vară, pe a cărui agendă se află instrumentele de apărare și de protecție comercială, dar și discuții privind locațiile unde ar trebui localizate agențiile UE după Brexit.

Prima zi a summitului la care sunt prezenți cei 28 de lideri ai Uniunii Europe, inclusiv premierul britanic Theresa May, s-a încheiat la Bruxelles cu multe promisiuni, dar și speranțe. Încă de la începutul zilei, președintele Consiliului European, Donald Tusk, și-a exprimat speranța unei inversări a Brexitului, invocând spiritul lui John Lennon.

„Unii dintre prietenii mei britanici m-au întrebat inclusiv dacă Brexitul poate fi inversat și dacă îmi pot imagna un rezultat în care Regatul Unit rămâne în Uniunea Europeană. Le-am spus că de fapt Uniunea Europeană a fost construită pe vise care păreau imposibil de împlinit. Așa că cine știe? Îmi puteți spune că sunt un visător, dar nu sunt singurul”, a spus președintele Consiliului, Donald Tusk, la finalul unei întâlniri cu președintele ucrainean Petro Poroșenko, recitând un celebru vers al lui John Lennon.

Premierul britanic Theresa May, prezentă la acest summit, nu a dat semne că îi va îndeplini dorința lui Tusk, dar cel puțin a asigurat că Marea Britanie nu va obliga niciun cetățean al UE să părăsească teritoriul său după data efectivă a Brexit-ului, potrivit unei surse guvernamentale britanice, citată de AFP și preluată de Agerpres.

Presa internațională relatează că printre propunerile făcute de premierul britanic liderilor statelor UE se află cea ca cetățenii UE care au trăit în Marea Britanie timp de cinci ani ar putea obține drepturi egale cetățenilor britanici pentru totdeauna.

Un nou „statut de imigrare stabilit în UE” le-ar acorda drepturi de ședere în Marea Britanie și ar avea acces la sănătate, educație și alte beneficii după Brexit. Totuși, Theresa May a spus că propunerile vor fi adoptate doar dacă aceleași drepturi ar fi acordate cetățenilor britanici în statele UE, potrivit BBC.

„Poziția Regatului Unit reprezintă o ofertă corectă și serioasă, menită să ofere cât mai multă siguranță cetățenilor care s-au stabilit în Regatul Unit, construindu-și cariere și vieți și contribuind atât de mult la societatea noastră”, le-a spus May liderilor europeni, subliniind că Marea Britanie nu își dorește ca vreun rezident să trebuiască să plece și nici să se despartă de familia sa.

De altfel, May anunțase înainte de reuniune că le va prezenta omologilor săi modul în care își propune să apere drepturile cetățenilor europeni în Regatul Unit. Premierul britanic spunea că așteaptă măsuri similare cu privire la britanicii care locuiesc în celelalte state ale Uniunii.

Un lider mai puțin interesat de negocierile pentru Brexit a fost cancelarul german Angela Merkel. Ea este de părere că viitorul celor 27 de state membre UE este prioritar în raport cu negocierile cu Marea Britanie pentru ieșirea din blocul comunitar, potrivit presei internaționale.

„Prioritatea clară trebuie să fie viitorul celor 27. În opinia mea, modelarea viitorului celor 27 de state membre este prioritar în raport cu problema negocierilor cu Marea Britanie privind ieșirea sa din UE. (...) Dorim ca aceste negocieri să aibă loc într-o atmosferă bună, însă noi trebuie să ne concentrăm în primul rând pe viitorul celor 27”, a spus Merkel, citată de AFP, potrivit Agerpres.

Cancelarul german a fost mult mai încântată, însă, de prezența noului președinte francez Emmanuel Macron la primul său Consiliu European. Acesta a fost, de altfel, și unul dintre cei mai energici lideri europeni în prima zi de summit.

Cancelarul german a spus că este „foarte mulțumită să lucreze” împreună cu Macron și crede că „spiritul creativ și noile elanuri care vin din Franța, dar și din Germania, pot fi bune pentru toți”.

Acest lucru nu este de mirare, dat fiind faptul că relația strânsă dintre Emmanuel Macron și Angela Merkel este deja foarte cunoscută, dar mai ales și pentru că „Franța pregătește o nouă foaie de parcurs împreună cu Germania cu privire la modificările necesare ale UE și zonei euro care va include concluzii concrete”, după cum chiar liderul francez a făcut public cu prilejul summitului european de la Bruxelles, potrivit AFP, citat de Agerpres.

Președintele francez își dorește întărirea cooperării între țările din zona euro, cu înființarea unui super-ministru de finanțe și a unui buget al zonei euro, propuneri pe care cancelarul Angela Merkel s-a arătat marți dispusă să le studieze, potrivit surselor citate.

Însuși Emmanuel Macron a evocat „cooperarea extrem de strânsă germano-franceză”, subliniind că cele două țări trebuie să se pună de acord asupra principalelor subiecte și „să nu etaleze la lumina zilei divergențele lor” pentru că, „dacă Franța și Germania sunt în dezacord, rar avansează proiecte” în Europa.

 

De altfel, Emmanuel Macron este și el de acord cu Angela Merkel. Și președintele francez a spus că este de părere că trebuie să se acorde prioritate mai degrabă discuțiilor privind viitorul Europei decât tratativelor privind Brexit-ul, potrivit Agerpres.

Emmanuel Macron și-a exprimat dorința introducerii unei forme de control asupra anumitor investiții și a mai spus că este necesar să afirme că Uniunea Europeană va purta o politică comercială deschisă, dar că se va proteja față de distorsionarea concurenței și va veghea să asigure o reciprocitate dreaptă, potrivit AFP, citat de News.ro.

„Prin politica comercială și lupta împotriva încălzirii globale Europa poate să dea un răspuns concret temerilor zilnice, provocărilor zilnice, dereglementării și mondializării. Doresc să putem, în domeniul comerțului, să avem o Europă întru totul deschisă liberului schimb și valorilor noastre, dar care să protejeze atunci când alții nu respectă aceste reguli”, a spus Macron.

Cu președintele francez se va întâlni, unu la unu, și președinte Klaus Iohannis. Cei doi lideri vor avea o întrevedere vineri, la ora 10:30, care se va încheia cu o conferință de presă. Pe agenda discuțiilor fiind chestiuni care țin de relațiile bilaterale, afaceri europene și dosare internaționale.

 

În ceea ce privește promisiunile, ele sunt legate de Ucraina. Donald Tusk a anunțat la finalul serii că toții liderii europeni au fost de acord să se alăture Statelor Unite și să prelungească cu șase luni sancțiunile economice severe impuse de UE Rusiei pentru rolul său în conflictul ucrainean. Aceste sancțiuni care vizează în special bănci și firme ruse din domeniul apărării ajungeau la scadență la sfârșitul lunii iulie, reamintește AFP.

Totodată, statele membre UE s-au angajat să-și consolideze cooperarea militară și să contribuie la o consolidare a securității în regiune, inclusiv prin achiziționarea mai multor drone care să survoleze deasupra statelor, asta la doar câteva săptămâni după ce au fost criticate de președintele american Donald Trump că nu fac suficient în domeniul apărării.

Mai mult, aceștia au convenit să lupte împotriva extremismului online, încercând, astfel, să împiedice cetățenii europeni să se alăture extremiștilor din străinătate. De asemenea, UE ar urma să finanțeze grupuri de luptă europene, niște forțe expediționare de mici dimensiuni care să poate să fie trimise rapid în puncte fierbinți de criză, potrivit AFP, citat de News.ro.

La finalul serii, cele 27 de state membre UE ar trebui să aprobe o procedură cu privire la mutarea agențiilor europene aflate în prezent în Regatul Unit, după ce acesta părăsește blocul. Prima este Agenția Europeană a Medicamentului, pe care inclusiv România și-o dorește. Cea de-a doua este Autoritatea Bancară Europeană.