Serghei Lavrov, ministrul rus de externe, a reiterat poziția Moscovei față de scutul antirachetă din România și Polonia, care consideră că acesta poate fi folosit în scopuri ofensive. Bogdan Aurescu a negat din nou afirmațiile.

”Poziția exprimată de Federația Rusă în raport cu sistemul antirachetă amplasat în România, parte integrantă a sistemului de apărare antirachetă al NATO, este complet eronată, nu este nouă și face parte din retorica neconstructivă pe această temă, deja cunoscută încă de la momentul negocierii și încheierii, în 2011, a Acordului între România și SUA privind amplasarea în România a sistemului de apărare al Statelor Unite împotriva rachetelor balistice”, a replicat ministrul de externe Bogdan Aurescu după ce omologul său rus a susținut, din nou, că în România și Polonia au fost instalate sisteme de apărare împotriva rachetelor care pot fi folosite pentru lovituri ofensive. 

Afirmația a fost făcută în discursul rostit astăzi în cadrul Consiliului Ministerial OSCE de la Stockholm.

„Poziția României, a SUA și a Alianței Nord-Atlantice a fost exprimată public și transmisă Federației Ruse de o manieră clară, fermă, în repetate rânduri, de-a lungul celor zece ani de la încheierea Acordului menționat: sistemul de apărare antirachetă al NATO, care include Facilitatea antirachetă de la Deveselu, are un caracter strict defensiv, utilizat numai pentru scopuri de autoapărare, conform Cartei ONU; sistemul nu este îndreptat împotriva Federației Ruse, vizând amenințări cu rachete balistice cu rază scurtă și medie de acțiune venite din afara spațiului euroatlantic; nu există niciun fel de intenție de transformare a sistemului de apărare antirachetă”, precizează Aurescu, amintind că aceste aspecte se regăsesc inclusiv în Declarația finală a Summitului NATO de la Varșovia din 2016 (paragrafele 55-61 la http://www.mae.ro/node/36635).

Astfel, la paragraful 55 al Declarației se arată clar: „Capacitatea este pur defensivă”, iar la paragraful 59 se menționează că „Sistemul de apărare antirachetă al NATO nu este îndreptat împotriva Rusiei și nu va submina capacitățile strategice de descurajare ale Rusiei.

„Apărarea antirachetă a NATO este proiectată să apere împotriva potențialelor amenințări provenind din afara spațiului euroatlantic. Am explicat Rusiei de mai multe ori că sistemul BMD nu este eficient împotriva sistemului strategic al Rusiei de descurajare nucleară și că nu există nicio intenție de restructurare a acestui sistem pentru a avea în viitor o astfel de capacitate. Prin urmare, declarațiile ruse care amenință să țintească aliații din cauza BMD a NATO sunt inacceptabile și contraproductive”, a explicat oficialul român.

Textul Acordului prevede că sistemul de apărare antirachetă are o „natură exclusiv defensivă” (paragraful 7 din preambul). Paragraful 8 din preambul menționează scopul acestuia ca fiind „legitima apărare”, iar în articolul VI paragraful 2 se spune că „Părțile confirmă că Sistemul de Apărare împotriva Rachetelor Balistice al Statelor Unite în România va fi utilizat exclusiv pentru scopuri de legitimă apărare, în conformitate cu dreptul internațional și cu principiile și normele care reglementează dreptul inerent de legitima apărare individuală si colectivă”.

„Reacția României pe acest subiect față de declarațiile menționate ale ministrului rus va fi exprimată și în discursul național al ministrului român de externe, Bogdan Aurescu, care este planificat, în urma tragerii la sorți de către organizatori a ordinii vorbitorilor în cadrul Consiliului Ministerial OSCE, la finalul acestei zile sau în dimineața zilei de mâine”, precizează Ministerul de externe.