Una dintre străzi poartă numele unuia dintre principalii instigatori ai genocidului armean din 1915, ofițerul turc Enver Pașa, transmite Le Monde.

Această hartă a fost difuzată pentru prima dată în august 2021. Această redifuzare vine într-un moment în care Baku sporește declarațiile menite să liniștească comunitatea internațională cu privire la tratamentul pe care îl va rezerva armenilor din Nagorno-Karabah care doresc să rămână și să trăiască în enclavă.

Președintele Aliev a promis „reintegrarea pașnică” a acestora și transformarea regiunii într-un „paradis”. „Drepturile și libertățile egale tuturor, inclusiv securitatea, sunt garantate indiferent de etnie, religie sau limbă”, a reiterat Baku pe 2 octombrie.

Demararea procesului de integrare a fost anunțată oficial cu o zi înainte, pe 1 octombrie. Presa azeră a difuzat pe scară largă un videoclip cu două persoane prezentate ca armeni care doresc să rămână și să locuiască în Nagorno-Karabah, respectând în același timp legile azere. Cu toate acestea, adevărata identitate și antecedentele acestor două persoane sunt necunoscute.

„Cum ne putem imagina că vom trăi cu ei?”

Dacă armenii ar rămâne să locuiască în Nagorno-Karabah, acest lucru ar permite Azerbaidjanului să aibă o vitrină care să expună „reintegrarea pașnică”. Acest lucru ar putea oferi, de asemenea, un pretext pentru Rusia să mențină aproximativ două mii de trupe de menținere a păcii - desfășurate în regiune de la sfârșitul războiului din 2020 în Nagorno-Karabah.

Dintre refugiații întâlniți de Le Monde în Armenia, niciunul, însă, nu crede în posibilitatea „reintegrării pașnice”, sau chiar în dorința anumitor locuitori de a rămâne să locuiască voluntar în enclavă. „Ei ucid și violează civili. Cum ne putem imagina că vom trăi împreună cu ei?”, se întreabă retoric unul dintre armeni.

După victoria trupelor de la Baku în Nagorno-Karabah în 2020, Ilham Aliev s-a felicitat pentru că i-a alungat pe armeni „ca pe câini”. Înspăimântați de sosirea azerilor după ofensiva fulger din 19 septembrie, cea care a dus la căderea Nagorno-Karabah, cei aproximativ 120.000 de armeni ai enclavei au fugit în masă în Armenia, temându-se pentru viața lor. Regiunea, populată în principal de armeni, este acum aproape pustie. Armenia denunță „epurarea etnică”.

O misiune a Națiunilor Unite a avut permisiunea să viziteze duminică Nagorno-Karabah, pentru prima dată în aproximativ treizeci de ani, pentru a evalua nevoile umanitare de acolo. Membrii acesteia au spus că nu au văzut nicio distrugere și nu au fost raportate acte de violență împotriva civililor după încetarea focului, stârnind scepticism și indignare în rândul armenilor, care declară contrariul.

sursa: Rador Radio România