Albania, Bosnia-Herțegovina, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru, Serbia, dar și Kovoso - țară nerecunoscută de cinci state membre, inclusiv România - au aspirații europene de ceva timp, dar Bruxellesul, ocupat cu diverse crize interne și externe, a pus la sertar discuțiile pe această temă în ultimii ani. Sfârșitul lui 2017 și începutul lui 2018 au readus însă subiectul în dezbatere, iar UE se pregătește să stabilească 2025 drept termen pentru următorul val de extindere, în pofida disputelor dintre unele țări din Balcanii de Vest.

"Partenerii din Balcanii de Vest au acum o oportunitate istorică. Pentru prima dată, perspectiva lor de aderare beneficiază de un calendar optim”,

susține Comisia Europeană, într-un document strategic care urmează să fie adoptat pe 14 februarie.

"Dând dovadă de o puternică voință politică, livrarea unor reforme reale și a unor soluții durabile la disputele cu vecinii, Muntenegru și Serbia ar trebui să fie pregătite de aderare până în 2025”, se arată într-un draft al documentului strategic consultat de EUobserver. Totodată, în document se precizează că și Albania, Bosnia, Macedonia și Kosovo "ar trebui să avanseze până atunci pe drumul european”.

Dacă va fi adoptat în această variantă, documentul strategic va marca o schimbare de ton față de declarațiile lui Jean-Claude Juncker de la începutul mandatului său în fruntea Comisiei Europene, în 2014, când susținea că nu se poate vorbi de o aderare a Balcanilor de Vest în viitorul apropiat.

Dintre cele șase, doar Serbia și Muntenegru au deschis negocieri de aderare. Macedonia a primit statutul de țară candidată în 2005, iar CE a recomandat în 2009 deschiderea negocierilor, dar nu s-au putut face progrese din cauza neînțelegerilor cu Grecia privind numele fostei republici iugoslave. Albania speră să înceapă negocierile anul acesta. Bosnia aspiră la statutul de țară candidată, în timp ce Kosovo intenționează să ceară în mod oficial să fie desemnată țară candidată.

Avertismentul lui Juncker 

Pe lângă disputele dintre statele aspirante, un impediment îl constituie și chestiunea graniței dintre Slovenia și Croația. "Viitoarea extindere a UE către statele din Balcanii de Vest e în mâinile Sloveniei și Croației”, a declarat luni, înainte de întâlnirea cu președintele sloven, Borut Pahor, liderul CE, Jean-Claude Juncker. El a susținut că nu e doar o problemă bilaterală, ci una cu impact asupra întregii Uniuni.

Croația refuză să implementeze o decizie a Curții de Arbitraj de la Haga privind granița croato-slovenă. Disputa datează din anii 1990, după destrămarea Iugoslaviei. Slovenia e membră UE din 2004, în timp ce Croația a aderat în 2013, cu condiția acceptării unui arbitraj internațional.  

Agenda Președinției bulgare

Vecinii de la sud de Dunăre au preluat de la 1 ianuarie Președinția rotativă a Consiliului UE, dar premierul Boiko Borisov anunța încă de anul trecut că Bulgaria va depune eforturi pentru a aduce mai aproape de aderare țările din Balcanii de Vest în cele șase luni ale Președinției sale. 

Într-o vizită la Bruxelles, pe 8 noiembrie, premierul bulgar a apreciat că Brexitul reprezintă o șansă pentru cele șase țări. El a mai spus că, în condițiile în care Bulgaria va fi urmată la Președinția UE de Austria și România - și ele cunoscătoare ale spațiului balcanic - e tocmai timpul potrivit pentru Balcanii de Vest să se apropie mai mult de spațiul comunitar. 

Și statele din Vișegrad sunt în favoarea extinderii către regiune. În octombrie anul trecut, miniștrii de externe din Polonia, Cehia, Ungaria și Slovacia au pledat pentru extinderea UE cu țările din Balcani, după o întrevedere la Budapesta cu omologii din cele șase state.

Interesele Rusiei, Chinei și Turciei în Balcani

Luni, reprezentantul permanent al Bulgariei la UE, Dimiter Tzancev, a declarat, la o întâlnire cu jurnaliștii acreditați la Bruxelles, că există riscul ca țările din Balcanii de Vest "să se uite în altă parte”, dacă blocul comunitar ezită să avanseze în privința aderării lor, scrie EurActiv.com. 

Cu această ocazie, ambasadorul a reiterat faptul că printre prioritățile țării sale în cele șase luni se numără și relansarea perspectivelor de aderare la UE în cazul celor șase. 

"Considerăm Balcanii de Veste parte a Europei … Din nefericire, speranțele pentru un viitor european în această parte a continentului au scăzut în ultimii ani …. Ar putea apărea alte puteri, din afara UE, care să arate mai mult interes pentru această regiune”,

a avertizat diplomatul bulgar, fără a da nume.

EurActiv.com amintește de numeroase rapoarte privind "apetitul” Rusiei pentru Serbia, Muntenegru și Macedonia, interesele Chinei în Macedonia și Serbia, interesele Turciei în Albania, Macedonia, Kosovo și Bosnia-Herțegovina, precum și cele ale saudiților în aceasta din urmă.

Pe 17 mai, Președinția bulgară va organiza un summit la Sofia, unde pe lângă liderii celor 28 de state membre vor și prezenți și cei ai celor șase state din Balcanii de Vest.

Întrebat de un calendar, diplomatul a spus că depinde de statele membre și de progresele făcute de  Albania, Bosnia, Kosovo, Macedonia, Muntenegru și Serbia.

Și premierul albanez, Edi Rama, a avertizat la începutul lunii decembrie asupra riscului ca Rusia, China și islamul radical "să curteze" statele din zonă, în cazul în care UE nu dă semne de apropiere.

Site-ul Europeanwesternbalkans.com apreciază că 2017 a fost un an bun pentru Balcanii de Vest, iar sarcina Comisiei Europene este să transpună declarațiile politice în acțiuni concrete. Un document cheie în acest sens va fi Strategia UE privind Balcanii de Vest care va fi publicată pe 6 februarie.