Sociologul Barbu Mateescu explică, pe pagina Facebook, ce stă în spatele cifrelor care indică o prezență dublă la vot în Olanda față de România, la alegerile parlamentare.

Cum văd eu diferența între prezență de 39% (la ultimele parlamentare de la noi) și 81% (Olanda) :

- cum olandezii nu sunt republică, nu există scrutin mai important pentru ei. Prezența acolo la parlamentarele precedente: 75%, 75%, 80%.

- cum în România prevederile Constituției nu sunt foarte bine cunoscute, adică practic nu se știe cât de important e Parlamentul, o parte a populației dispusă să voteze evită parlamentarele și se concentrează pe prezidențiale. De când cele două tipuri de scrutine sunt defalcate, diferența de prezență este de 12-15% (parlamentare vs. tur unu prezidențiale) și 20-25% (parlamentare vs. tur doi prezidențiale).

 

- paleta de opțiuni e mult mai slabă la noi, multe partide fiind slab definite, iar unele subiecte de mare importanță pentru o parte sau alta a populației nefiind acoperite de fel.

- după unele estimări, 3 milioane, după altele 4 milioane de adulți români se află în afara țării. Până și la prezidențiale votează maxim 10% [dintre aceștia - n.r.]. Unora le e dificil să voteze, alții nu mai au de ce: România nu mai contează pentru ei.

- sute de mii de voturi au rămas "blocate" în București, Cluj, Iași și nu numai. Sunt oamenii care muncesc în metropole dar, ca să voteze la parlamentare sau locale, trebuie să se întoarcă în localitatea de unde provin și căreia îi aparțin conform cărții de identitate SAU să-și ia viză de flotant.

Iată cum, strop cu strop, ajungi de la 39% la 81% :)