Cu tricouri, căni și picturi murale cu chipul său, președintele rus, Vladimir Putin, e așteptat joi ca un star rock în Serbia, cel mai important aliat al Rusiei la granițele Europei.

Putin va fi întâmpinat cu o paradă pe principalele bulevarde din Belgrad, paradă care se va încheia la Biserica Sfântul Sava, una dintre cele mai mari din spațiul ortodox. Deși dorește să devină membră a Uniunii Europene, Serbia și-a păstrat relațiile bune cu sora ortodoxă Rusia, relatează EurActiv.com.

E "mai mult o relație emoțială decât una rațională”, spune analistul economic sârb Biljana Stepanovici.

Potrivit unui sondaj din 2017 comandat de Guvernul sârb, un sfert din populație crede că ajutoarele financiare vin în principal din Rusia, iar un alt sfert consideră că din UE. În realitate, 75% dintre fonduri vin de la Uniunea Europeană sau din state membre, în timp ce Rusia nu intră în primele nouă. Occidentul depășește Rusia și în ceea ce privește investițiile directe și comerțul.

Apropierea de Moscova e hrănită de sprijinul acordat în chestiunea Kosovo, fosta provincie sârbă care și-a declarat independența și a fost recunoscută de mai multe state. Serbia nu a acceptat niciodată plecarea provinciei sale, la fel și Rusia, care amenință cu folosirea dreptului de veto la ONU, organizație din care Kosovo vrea să facă parte.

În schimb, Belgradul a refuzat să se ralieze sancțiunilor internaționale impuse Rusiei după anexarea Crimeei. Expresia "Kosovo e Serbia, Crimeea e Rusia” poate fi văzută uneori pe străzile din Serbia.

Conștient de afecțiunea sârbilor pentru Rusia, președintele sârb Aleksandar Vučici vorbește des de relația sa cu Putin.

În pofida semnelor de afecțiune, influența Rusiei în Balcani a mai slăbit în ultimii ani, pe fondul creșterii celei occidentale. Moscova nu a reușit să împiedice aderarea Muntenegrului la NATO în 2017, un obiectiv pe care și Macedonia e pe cale să-l atingă. Dacă Macedonia va reuși acest lucru, toți vecinii Serbiei - care nu vrea să adere - vor fi în sfera NATO, cu excepția Bosniei, ale cărei aspirații se lovesc de opoziția populației sârbe.

Maxim Samorukov, analist Carnegie Endowment for International Peace, crede că Putin vizitează Serbia pentru a-și întări "prestigiul politic” și pentru a arăta "influența Rusiei în toate zonele din lume”. El spune că Balcanii nu reprezintă "o prioritate pentru politica externă rusă”.

Moscova are totuși niște mize în regiune. Serbia importă două treimi din necesarul de gaze naturale și țiței din Rusia, iar gigantul Gazprom deține compania petrolieră sârbă NIS. În plus, Belgradul speră la o extindere a gazoductului Turkish Stream, prin care Turcia va fi aprovizionată cu gaze naturale rusești via Marea Neagră.