Cu tricouri, căni și picturi murale cu chipul său, președintele rus, Vladimir Putin, e aşteptat joi ca un star rock în Serbia, cel mai important aliat al Rusiei la graniţele Europei.

Putin va fi întâmpinat cu o paradă pe principalele bulevarde din Belgrad, paradă care se va încheia la Biserica Sfântul Sava, una dintre cele mai mari din spaţiul ortodox. Deşi doreşte să devină membră a Uniunii Europene, Serbia şi-a păstrat relaţiile bune cu sora ortodoxă Rusia, relatează EurActiv.com.

E "mai mult o relaţie emoţială decât una raţională”, spune analistul economic sârb Biljana Stepanovici.

Potrivit unui sondaj din 2017 comandat de Guvernul sârb, un sfert din populaţie crede că ajutoarele financiare vin în principal din Rusia, iar un alt sfert consideră că din UE. În realitate, 75% dintre fonduri vin de la Uniunea Europeană sau din state membre, în timp ce Rusia nu intră în primele nouă. Occidentul depăşeşte Rusia şi în ceea ce priveşte investiţiile directe şi comerţul.

Apropierea de Moscova e hrănită de sprijinul acordat în chestiunea Kosovo, fosta provincie sârbă care şi-a declarat independenţa şi a fost recunoscută de mai multe state. Serbia nu a acceptat niciodată plecarea provinciei sale, la fel şi Rusia, care ameninţă cu folosirea dreptului de veto la ONU, organizaţie din care Kosovo vrea să facă parte.

În schimb, Belgradul a refuzat să se ralieze sancţiunilor internaţionale impuse Rusiei după anexarea Crimeei. Expresia "Kosovo e Serbia, Crimeea e Rusia” poate fi văzută uneori pe străzile din Serbia.

Conştient de afecţiunea sârbilor pentru Rusia, preşedintele sârb Aleksandar Vučici vorbeşte des de relaţia sa cu Putin.

În pofida semnelor de afecţiune, influenţa Rusiei în Balcani a mai slăbit în ultimii ani, pe fondul creşterii celei occidentale. Moscova nu a reuşit să împiedice aderarea Muntenegrului la NATO în 2017, un obiectiv pe care şi Macedonia e pe cale să-l atingă. Dacă Macedonia va reuşi acest lucru, toţi vecinii Serbiei - care nu vrea să adere - vor fi în sfera NATO, cu excepţia Bosniei, ale cărei aspiraţii se lovesc de opoziţia populaţiei sârbe.

Maxim Samorukov, analist Carnegie Endowment for International Peace, crede că Putin vizitează Serbia pentru a-şi întări "prestigiul politic” şi pentru a arăta "influenţa Rusiei în toate zonele din lume”. El spune că Balcanii nu reprezintă "o prioritate pentru politica externă rusă”.

Moscova are totuşi nişte mize în regiune. Serbia importă două treimi din necesarul de gaze naturale şi ţiţei din Rusia, iar gigantul Gazprom deţine compania petrolieră sârbă NIS. În plus, Belgradul speră la o extindere a gazoductului Turkish Stream, prin care Turcia va fi aprovizionată cu gaze naturale ruseşti via Marea Neagră.