Sondajele arată o luptă strânsă între susținătoriii Remain și cei ai Leave. Indiferent de rezultatul referendumului de joi, românii care muncesc sau care vor dori să caute un loc de muncă în Marea Britanie vor fi afectați.

Dacă în ceea ce privește economia românească analizele arată că aceasta va face față mai bine decât alte țări europene unei eventuale ieșiri a Marii Britanii din Uniunea Europeană, nu același lucru se poate spune și despre românii care vor încerca în viitor să muncească în Marea Britanie. Afectați ar putea fi și cei care sunt deja în Marea Britanie, întrucât părăsirea spațiului comunitar de către o țară ar fi o premieră și nimeni nu știe cum vor evolua lucrurile.

În timp ce tabăra Leave a dat asigurări că, în cazul unui Brexit, adoptarea unei noi legislații privind migrația nu-i va afecta pe cei trei milioane de cetățeni UE care trăiesc în prezent în Marea Britanie, tabăra Stronger in Europe susține că aceștia își vor pierde în mod automat dreptul de a munci în Albion. Susținătorii rămânerii în UE avertizează că vor apărea diverse restricții, costuri și birocrație, notează The Guardian.


Sionaidh Douglas-Scott, profesoară de drept la Queen Mary University of London și expertă în drept comunitar, apreciază că nu există ”garanții ferme” privind drepturile dobândite de cetățenii UE din Marea Britanie, dar și de cei britanici aflați în alte state membre: "Dacă părăsești Uniunea Europeană nu mai ești membru al unui club care ți-a dat acele drepturi”.

Prin drepturi dobândite se înțeleg dreptul la ședere, la muncă, dreptul de a demara o afacere, de a deține proprietăți, de a avea acces la servicii publice precum sănătate și educație și dreptul de stabilire într-o țară UE după pensionare.

Douglas-Scott scrie pe blogul său că articolul 50 din Tratatul Uniunii Europene nu menționează aceste drepturi dobândite. Ceea ce ar putea însemna că ele se pierd în mod automat, în cazul unui Brexit, conchide publicația britanică.

Drepturile europenilor din UE aflați în Marea Britanie nu se vor schimba peste noapte, dar Nick Rollason, partener la firma londoneză de avocatură Kingsley Napley, consideră că o consecință inevitabilă a unui eventual Brexit va fi aceea că europenii vor fi nevoiți să furnizeze o serie de documente noi pentru a putea demonstra că au dreptul de a ședea sau munci aici.

Cum numărul europenilor aflați în UK este unul semnificativ, este posibil ca situația lor să fie negociată între Londra și Bruxelles.

Interzis la beneficii

Și în cazul unei rămâneri a Marii Britanii în Uniune, în viitor românii vor avea o serie de restricții în privința accesului la unele beneficii. 

În urma acordului negociat cu Bruxelles-ul pentru a susține campania Remain, premierul David Cameron a obținut cam tot ce-a vrut în domeniul imigrației. Cum una dintre temele pe care pedalează susținătorii Leave este cea a est-europenilor care vin să profite de beneficiile sociale - deși chiar cifrele oficiale contrazic aceste afirmații - , premierul britanic a obținut o îngrădire a accesului la acești bani publici pe o perioadă de patru ani. Prevederea se va aplica europenilor care vor veni în Regatul Unit, nu celor care se află deja în țară.

Londra va avea la dispoziție și o ”frână de urgență”, mecanism ce-i permite să suspende timp de 7 ani ajutoare sociale pentru cetățenii din țările UE care vin în Marea Britanie, dacă dovedește că sistemul său de asistență socială este supus unei presiuni excesive.

În plus, cei care nu reușesc în șase luni să-și găsească un loc de muncă, trebuie să se întoarcă în țara de origine. 

De asemenea, vor fi reduse alocațiile pentru copiii care nu și-au urmat părinții în Marea Britanie și au rămas acasă. Această prevedere se va aplica noilor solicitanți, dar și beneficiarilor actuali începând din 2020.

La ora actuală, în Marea Britanie se află circa 200.000 de români. Autoritățile de la București nu s-au opus restricțiilor dorite de Cameron, fiind preocupate doar să nu existe discriminări.

”Vom urmări să eliminăm orice risc de discriminare pentru cetățenii români. De asemenea, vom urmări ca posibila indexare (a alocațiilor pentru copii) să nu se poată extinde către alte prestații sociale”, declara, pe 15 februarie, președintele Klaus Iohannis, într-o conferință comună de presă cu președintele Consiliului European, Donald Tusk, venit la București pentru a discuta în legătură cu renegocierea relației dintre Marea Britanie și UE.