Rezultatul alegerilor a fost previzibil încă de la cel de-al 47-lea Parlament, fapt pentru care acestea s-au dovedit lipsite de sens. Încă de atunci, bulgarii nu doreau alegeri noi, iar sociologii, până în ultimele ore ale zilei de 2 octombrie, au spus că majoritatea vrea înainte de orice guvernare, chiar și cu prețul unor compromisuri serioase. Nu pentru că unii nu au vrut să lichideze modelul anticorupție, iar alții - să restabilească vechiul statu quo. Ci pentru că nimeni nu are puterea de a câștiga decisiv.

Un număr mare de alegători de ambele părți erau conștienți de acest lucru. Iar inflația și criza geopolitică au impus chiar în fața tuturor celorlalte diviziuni dorința de guvernare stabilă. Aceasta a fost cea mai serioasă lumină roșie de care majoritatea partidelor nu au ținut cont. Ea explică atât prezența scăzută la vot, cât și votul de blam pentru „Există un Astfel de Popor” (ITN) – în doar un an și jumătate de când a fost prima forță politică, a scăzut sub pragul de 4 la sută.

GERB și Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți (DPS) nu au ținut cont de faptul că, răsturnând guvernul lui Kiril Petkov cu ajutorul ITN, împing țara spre alegeri în care „Continuăm Schimbarea” (PP), chiar dacă va fi învinsă, nu se vor topi fatal. Iar PP, în loc să conducă un guvern cu al doilea sau al treilea mandat în cea de-a 47-a Adunare Națională, s-a hazardat să câștige o victorie categorică într-un nou vot extraordinar, iar cu încrederea pe care a avut-o în forțele proprii a refuzat chiar o coaliție electorală cu Bulgaria Democrată (DB). 

Formațiunea lui Kiril Petkov și Asen Vasilev s-a dovedit a fi un donator electoral chiar și pentru „Vâzrajdane”/”Renașterea”, iar în transferul de alegători dintre acesta și cel mai apropiat partid de ea, DB, acesta din urmă a ieșit pe plus, recuperând aproximativ 15.000 de voturi din noiembrie. Deși DB este singura dintre formațiunile fostei coaliții de guvernământ care nu a pierdut, creșterea sa este nesatisfăcătoare.

„Vâzrajdane”, deși și-a dublat rezultatul, nu a atins proporții amenințătoare și nu a devenit partidul votului de protest. Și în ciuda succesului său incontestabil, DPS nu poate ieși din izolare și nu se poate autoproclama ca un partid euroatlantic cu emblematicul Delyan Peevski, care e cu sancțiui impuse în temeiul legii Megnitsky.

Prima mișcare de șah a PP după alegeri 

GERB, formațiunea care deține mandatul, cu greu poate forma un cabinet stabil, chiar dacă Boiko Borisov nu va fi premier și „își dă” pur și simplu deputații pentru un guvern cu program de guvernare, de experți, euroatlantic, cu un orizont - atâta timp cât se poate menține, cel mult până la alegerile locale în toamna anului viitor. Mai ales după ce PP a făcut prima mișcare de șah, la fel ca ITN, categoric în opoziție, fără consultări cu partenerii săi de coaliție de până mai ieri și respingând chiar și posibilitatea unei alianțe parlamentare cu DB, pentru a prelua primul mandat de cabinet.

Anunțul categoric al PP de a fi în opoziție, care în sine nu este cu totul legitim, în actuala configurație parlamentară precede soarta celui de-al 48-lea parlament. Nu pentru că ar fi exclus să se formeze un guvern cu mandatul GERB, ci pentru că singurul scop al tuturor partidelor parlamentare va fi cum să se poziționeze mai bine pentru un nou vot. GERB va fi forțat să pretindă cel puțin că face tot posibilul pentru a forma un guvern. Pentru că cel mai important lucru pentru fiecare dintre cele șapte partide parlamentare va fi să nu se dovedească a fi vinovat sau parțial vinovat că Bulgaria se îndreaptă spre noi alegeri.

Va fi deosebit de dificil pentru DB, care se poziționează ca partid al rațiunii și al dialogului pe prioritățile naționale. Odată cu poziționarea formațiunii PP, ea este introdusă în tunelul îndoielii dacă nu cumva este colaborator al GERB, chiar dacă doar în opoziție își impune condițiile de rezistență la agresiunea rusă, reformă judiciară și politică economică neinflaționistă. Separat, PP împinge această coaliție de partide liberale, conservatoare și verzi complet spre dreapta. Partidul Socialist Bulgar, puternic corodat de „Vâzrajdane”, este și el sub presiunea PP, care încearcă insistent să le ia socialiștilor subiecte consacrate, precum pensiile.

Perspectivele pentru un guvern

Cu toate acestea, nu vor fi noi alegeri imediat, în niciun caz, pentru că altfel aproape toată lumea va fi vinovată pentru acestea. Deocamdată sunt disponibile mai multe opțiuni de guvernare. Prima este ca GERB, Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți și „Ascensiune Bulgară” să formeze o coaliție cu ajutorul altor câțiva deputați de la „Vâzrajdane” care îi lipsesc sau să formeze un cabinet minoritar susținut de un cvorum variabil. A doua este că anumite partide să ne surprindă cu creativitate politică și să treacă peste linia de demarcație, profitând de dinamica politicii externe din jurul războiului din Ucraina sau de o amploare necunoscută până acum a amenințărilor economice în Bulgaria. A treia opțiune este ca parlamentul să lucreze cel puțin până la Anul Nou, să adopte bugetul pentru anul 2023 propus de cabinetul interimar, precum și alte legi de urgență și să le supună la vot cu majorități diferite.

Și în primăvară să se se hazardeze din nou la alegeri. La care vom avea mai mult din ce am avut acum, dar cu o prezență și mai mică la vot, sau un avantaj serios pentru forțele schimbării sau ale vechiului statu quo, sau un vot de blam puternic, care să facă ca „Vâzrajdane” să devină a doua sau chiar prima forță politică. Dar de ce să nu apără o nouă formațiune de sub pardesiul președintelui, condusă de miniștri interimari precum Kiril Petkov și Asen Vasilev, dar de data aceasta în întregime de stânga? De exemplu, cu Atanas Pekanov și Krum Zarkov, care nouă formațiune va călca pe agonia Partidului Socialist Bulgar și va rupe PP?

Sursa: RADOR