Decizia marchează o escaladare a războiului de aproape doi ani și ar putea fi prima fază a unei preluări complete a Fâșiei Gaza de către Armata israeliană, relatează corespondentul BBC în Orientul Mijlociu.

Premierul Benjamin Netanyahu declarase anterior că vrea să preia întreaga Fâșie Gaza, dar planul aprobat se concentrează în mod specific pe orașul Gaza, cel mai mare oraș din enclavă.

Planul a stârnit avertismente din partea conducerii armatei, opoziția familiilor ostaticilor și îngrijorări că mai mulți palestinieni vor fi uciși. De asemenea, riscă să izoleze și mai mult Israelul la nivel internațional.

ONU a avertizat înainte de decizie că extinderea operațiunilor militare ale Israelului riscă „consecințe catastrofale” pentru civilii palestinieni și ostaticii israelieni.

Cabinetul de securitate a adoptat planurile cu majoritate de voturi și a inclus „cinci principii pentru încheierea războiului”.

„IDF se va pregăti să preia controlul asupra orașului Gaza, oferind în același timp ajutor umanitar populației civile din afara zonelor de luptă”, se arată în declarația cabinetului de securitate.

Ce cuprinde declarația:

1. Dezarmarea Hamas

2. Întoarcerea tuturor ostaticilor - atât vii, cât și morți

3. Demilitarizarea Fâșiei Gaza

4. Control de securitate israelian asupra Fâșiei Gaza

5. Existența unui guvern civil alternativ care să nu fie Hamas sau Autoritatea Palestiniană

Preluarea orașului Gaza, aprobată de cabinetul de securitate israelian, este probabil prima fază a unei preluări complete a Gazei de către armată, așa cum a și anunțat premierul Netanyahu.

Planurile sale s-au confruntat cu o opoziție puternică din partea conducerii militare, șeful statului major al armatei, locotenent-generalul Eyal Zamir, avertizându-l asupra unei „capcane”.

Familiile ostaticilor spun că o extindere a ofensivei, care probabil va dura luni de zile, îi va pune în pericol pe cei 20 de captivi despre care se crede că sunt încă în viață. De asemenea, au existat avertismente că o ofensivă va ucide și mai mulți palestinieni și va agrava criza umanitară din teritoriu.

Potrivit sondajelor, majoritatea publicului israelian este în favoarea unui acord cu Hamas pentru eliberarea ostaticilor și sfârșitul războiului. Liderii israelieni spun că Hamas, deocamdată, nu este interesat să negocieze, deoarece, în opinia lor, grupul se simte încurajat de presiunea internațională asupra Israelului din cauza crizei umanitare din Gaza.

Au existat unele speculații conform cărora amenințarea cu ocupația totală ar putea face parte dintr-o strategie de a pune presiune pe Hamas pentru a face concesii în negocierile blocate.

Pe parcursul războiului, Netanyahu a fost acuzat că a prelungit conflictul pentru a garanta supraviețuirea coaliției sale, care se bazează pe sprijinul miniștrilor ultranaționaliști care au amenințat că vor demisiona din guvern dacă se ajunge la vreo înțelegere cu Hamas.

Într-un interviu acordat cu puțin timp înainte de ședința de cabinet, Netanyahu a declarat că Israelul intenționează să predea controlul asupra Gazei „forțelor arabe”, deși nu a oferit detalii despre posibile aranjamente sau despre ce țări ar putea fi implicate. Totuși, aceasta a fost o indicație rară a ceea ce și-ar putea imagina pentru o Gaza postbelică.