''Valorile care stau la baza Europei - libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept și apărarea drepturilor omului - nu pot fi luate de-a gata și trebuie să fie apărate mereu'', a declarat sâmbătă cancelarul german, Angela Merkel, într-un discurs rostit în Capela Reconcilierii din Berlin.

''Zidul Berlinului aparține istoriei și ne învață că niciun zid care exclude oamenii și restrânge libertatea nu este atât de înalt sau atât de lung încât să nu poată fi depășit. Acest lucru este valabil pentru noi toți, atât din Est, cât și din Vest'', a subliniat Angela Merkel, care este originară din Hamburg, dar a trăit în fosta Republică Democrată Germană.

Construit începând din 13 august 1961 pentru a opri exodul est-germanilor spre Occident (trei milioane de persoane între 1945 și 1961), Zidul Berlinului măsura 155 de kilometri: 43 tăiau Berlinul de la nord la sud, iar 112 izolau Berlinul de vest de restul RDG.

În cei 28 de ani de existență au existat numeroase tentative de trecere în Vest. Memorialul Zidului Berlinului consemnează peste 100 de morți între 1961 și 1989.

Zidul s-a prăbușit pe 9 noiembrie 1989, după ce Guenter Schabowski, membru al Biroului politic al Comitetului central al partidului comunist din RDG, a declarat într-o conferință de presă că est-germanii vor putea trece imediat în Berlinul de Vest. Aparent, el a făcut aceadtă declarație din greșeală, guvernul est-german dorind doar să autorizeze ieșirile controlate de pe teritoriul RDG cu viza obligatorie și menținerea dispozitivelor la frontieră.

După ce au auzit mesajul, est-germanii s-au dus cu miile la punctele de trecere a frontierei către Berlinul de Vest și, sub presiunea mulțimii și fără ordine clare, gardienii au cedat și au ridicat barierele.

În acea noapte, berlinezii au escaladat zidul în fața Porții Brandenburg și au început să dărâme cu ciocane fortificația de beton.