Calda îmbrățișare dintre Xi și Putin în China reprezintă un afront la adresa Occidentului
La câteva zile după întoarcerea sa din Europa, unde i s-a explicat necesitatea reținerii Rusiei, liderul Chinei, Xi Jinping s-a folosit de întâlnirea sa cu președintele Vladimir Putin ca să pună Occidentul în fața unei realități deloc confortabile.
Convorbirile dintre Xi și Putin au fost o demonstrație a solidarității între doi dictatori care trebuie să facă față presiunilor Occidentului, relatează The New York Times.
Cei doi președinți au făcut o lungă declarație în care au denunțat ceea ce, în opinia lor, ar fi amestecul și agresivitatea Americii, exprimându-și acordul comun față de pretențiile Chinei în privința Taiwanului autonom și față de „legitimele interese de securitate” ale Rusiei în Ucraina.
Ei s-au angajat să-și extindă relațiile economice și militare, evidențiate prin vizita lui Putin la un modern institut chinez de cercetări în sectorul apărării. Xi a inițiat chiar și o apropiere de obraz atunci când i-a urat rămas bun lui Putin după o seară petrecută la sediul conducerii Partidului Comunist Chinez din Beijing.
Liderii occidentali, care așteptau vreun semn evident al divergențelor dintre Xi și Putin, în special în privința războiului din Ucraina, nu au putut găsi niciunul. Nici riscul îndepărtării Europei, un important partener comercial menit să readucă economia Chinei pe linia de plutire, și nici amenințarea sancțiunilor SUA impuse băncilor chineze care susțin războiul Rusiei, nu au părut să-l împiedice pe Xi să-l îmbrățișeze pe Putin.
„Principalul obiectiv, atât al lui Putin, cât și al lui Xi, este acela de a riposta în fața a ceea ce, în opinia amândurora, ar fi dușmanul existenței lor, respectiv, Statele Unite și ordinea internațională stabilită de SUA”, afirmă Alicia Bachutska, expert în politică externă chineză la Consiliul European pentru Relații Externe.
„Da, există tensiuni cu Occidentul, dar aceste tensiuni nu vor duce la schimbări majore în modul de abordare al Chinei față de Rusia și față de războiul din Ucraina”.
Cu alte cuvinte, spun analiștii, Xi a cântărit deja eventualele sancțiuni și taxe, considerându-le drept un preț acceptabil pentru parteneriatul său strategic cu Rusia. Pentru Xi, Putin este un prieten indispensabil care îl ajută să încline ordinea mondială în avantajul Chinei. Si, cu cât Washingtonul ripostează mai mult – inclusiv prin măsuri comerciale cum ar fi recentele taxe impuse autovehiculelor electrice chineze – cu atât mai mult Xi se simte îndreptățit să aibă anumite opțiuni.
„Importanța strategică a Moscovei în ochii lui Xi nu face decât să crească pe măsură ce concurența geopolitică cu Statele Unite se intensifică”, afirmă Jude Blanchette, expert în China de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale. Atât pentru Xi, cât și pentru Putin, lucrul cel mai important este ceea ce, în opinia lor, ar fi „democratizarea relațiilor internaționale” - în special erodarea dominației SUA și întărirea țărilor nealiniate și a statelor corupte în privința reproșurilor lor comune făcute Occidentului.
Declarația lor comună a dezvăluit viziunea unei noi ordini mondiale. A fost una în care Organizația Tratatului Nord-Atlantic și alianțele SUA din Asia în materie de securitate să se țină deoparte de pretențiile lor teritoriale față de Ucraina sau față de Taiwan.
Statele Unite nu pot admonesta alte țări prin sancțiuni din cauză că dolarul nu va mai fi valuta mondială de rezervă, iar dictaturile vor avea dreptul să guverneze „în conformitate cu propriile condiții naționale”, neîmpiedicate de niște principii universale precum drepturile omului sau egalitatea socială.
Invazia Rusiei din Ucraina a intensificat această convingere pentru a resuscita lumea. Războiul a apărut drept calea spre o axă a statelor antioccidentale, o axă de ripostă împotriva Statelor Unite și a aliaților lor. Mașinăria de război a Rusiei e întărită prin semiconductori chinezești și prin alte tehnologii ambivalente, prin rachetele și obuzele nord-coreene și prin dronele iraniene.
Războiul le-a oferit Rusiei, Chinei, Coreii de Nord și Iranului șansa de a-și adânci coordonarea pe plan militar și de a se sustrage sancțiunilor prin facilitarea unui comerț din afara sistemului financiar condus de SUA. Asta s-ar putea dovedi folositor în orice conflict viitor cu Statele Unite. Se prea poate ca, mai devreme, Xi să fi avut îndoieli și îngrijorări legate de războiul din Ucraina din momentul când a devenit evident că Rusia își va adjudeca o victorie rapidă și decisivă. El a tresărit atunci când Putin a făcut aluzie la folosirea armamentului tactic nuclear – o problemă sensibilă pentru China. Iar el a avut dificila și, potrivit unora, contradictoria sarcină de a încerca să păstreze neutralitatea Chinei în vederea unor relații continue cu Occidentul, în același timp, continuând să rămână alături de Moscova.
Dar s-ar putea ca lui Xi să îi vină apa la moară. Forțele ruse avansează în jurul Harkivului, cel de-al doilea mare oraș al Ucrainei, profitând de moment înainte ca forțele ucrainene să poată fi realimentate cu arme din SUA în valoare de miliarde de dolari. Atât oficialii ucraineni, cât și cei americani au avertizat că vor exista consecințe grave dacă forțele ucrainene vor continua să ducă lipsă de personal și de armament.
„Cu cât războiul din Ucraina virează mai mult în direcția Moscovei, cu atât Xi vede mai îndreptățit sprijinul Chinei acordat Rusiei”, crede Blanchette. În același timp, se prea poate ca, săptămâna aceasta, amenințările europenilor la adresa autovehiculelor electrice chinezești să se mai fi atenuat având în vedere că Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, și premierul suedez, Ulf Kristersson, s-au pronunțat împotriva exemplului oferit de Statele Unite pe tema taxelor de import asupra automobilelor chineze.
Kristersson a spus că „este rău să se perturbe comerțul mondial”, el scoțând astfel la lumină disensiunile din sânul Europei în privința politicii față de China.
Potrivit analiștilor, programul vizând dezvoltarea economică a Chinei a fost predominat de aparentul sprijin de nezdruncinat al lui Xi față de Putin, indiferent de cât ar trebui să plătească China în relațiile sale cu Occidentul, asta demonstrând și felul în care el consolidează un parteneriat dictatorial pentru a contracara forța economică și ideologică americană. Acest calcul ar putea fi însă greșit și fără prea multe perspective.
„Xi crede că acest gen de comerț este bun pentru China. El dă niște State Unite pe care nu le poate controla pe o Rusie izolată și în declin, pe care însă poate s-o controleze”, scria Michael Schuman, înalt reprezentant colaborator pe lângă Consiliul Atlantic.
„Problema este aceea că Xi renunță la relațiile cu o economie de 25 trilioane de dolari, care dispune de tehnologia avansată de care China are nevoie, pentru o economie de două trilioane dolari ori, asta nu înseamnă doar ceva mai mult decât o benzinărie”, a mai adăugat el. „Târgul nu e grozav”.
Pentru ca parteneriatul să rămână puternic, Putin va trebui să rămână la putere și să evite o umilitoare înfrângere în Ucraina. Probabil, Xi va face tot ce va putea ca să-l sprijine pe Putin, dar, în cele din urmă, el se va lăsa ghidat doar de interesele cele mai mari ale Chinei.
Natasha Kuhrt, expertă în securitate a Secției Studii de Război de la King's College, din Londra, afirmă că, în privința Ucrainei, Xi este pregătit pentru orice rezultat. Dacă Rusia câștigă, el va ajuta la reconstrucția Ucrainei, după cum era subliniat de planul de pace în 12 puncte propus de China, anul trecut – un document respins în mare parte de Occident, fiind considerat nesincer și punând accentul doar pe apărarea intereselor ruse. Dar dacă Rusia pierde, Xi va trebui să se delimiteze de Putin ca să evite să prejudicieze statutul Chinei la nivel mondial.
„Indiferent ce s-ar întâmpla, China va încerca să se asigure că e într-o poziție sigură”, afirmă Kuhrt. „Dacă se va părea că Rusia ar putea fi înfrântă, China se va ține la o oarecare distanță de Moscova. Nu vrea să fie rămân încătușată lângă un cadavru”.
SURSA: RADOR RADIO ROMÂNIA
Comentarii