”Participarea largă arată că, în pofida unor eforturi semnificative, Moscova nu a reușit nici măcar să obțină o acceptare tacită pentru furtul său de teritoriu în rândul comunității internaționale. În consecință, reacția Moscovei privind reuniunea a fost furioasă. Chiar dacă o declarație finală formulată în termeni fermi rămâne singurul său rezultat, este important să se mențină acest tip de presiune asupra regimului de la Moscova. Asta ajută la protejarea Ucrainei - și a altor potențiale victime - de viitoare agresiuni rusești”, notează publicația germană, potrivit revistei presei europene.

Cotidianul polonez Rzeczpospolita pledează pentru un sprijin mai mare acordat Ucrainei.

”Occidentul se spală pe mâini în această chestiune. Acest lucru este evident pentru Kiev. De asemenea, nu există niciun semn al vreunor forțe în Rusia care ar putea impune o schimbare în politicile imperialiste nebunești ale actualului președinte rus. La rândul său, acest lucru ne pune într-o permanentă confruntare cu Kremlinul, indiferent dacă ne place sau nu. Nu avem altă opțiune decât să continuăm lupta pentru Crimeea”, scrie publicația de orientare conservatoare.

În discursul susținut la conferință, președintele Vladimir Zelenski a promis că ”va face tot posibilul pentru a recupera Crimeea, astfel încât Crimeea, împreună cu Ucraina, să devină parte a Europei”.

”Pentru aceasta, vom folosi toate mijloacele politice, juridice și, în primul rând, diplomatice posibile”, a spus Zelenski, adăugând că Kievul are nevoie de ”sprijin efectiv la nivel internațional”, notează EURACTIV.com.

La inițiativa lansată de Ucraina au participat oficiali la nivel înalt din circa 50 de state și instituții internaționale. Rusia a anexat ilegal Crimeea în 2014, dar pe plan internațional peninsula e considerată parte a Ucrainei, care vrea să redobândească controlul deplin asupra regiunii. 

Chestiunea ”nu ar trebui să dispară de pe agenda internațională timp de încă șapte ani”, a cerut Zelenski, adăugând că Ucraina și-a propus să se concentreze pe ”acțiuni practice și pe coordonarea eforturilor pe probleme foarte specifice”.

Potrivit Kievului, acestea ar include consolidarea sancțiunilor și protejarea drepturilor omului, precum și depășirea consecințelor economice și de mediu ale ocupației, asigurarea unei navigații libere în Marea Neagră și în Marea Azov.

”Ocuparea Peninsulei Crimeea a început la Moscova, cu siguranță vom începe dez-ocuparea Crimeei la Kiev”, a spus Zelenski.

El a cerut țărilor participante să numească reprezentanți care să coopereze direct cu noua structură. 

Declarația comună a reuniunii subliniază posibilitățile pentru ca Ucraina să recâștige controlul deplin asupra peninsulei.

Zelenski a spus că documentul ”stipulează în mod clar nerecunoașterea anexării ilegale a Crimeei de către Rusia și conține angajamentul de a lua în considerare impunerea de sancțiuni politice și diplomatice suplimentare împotriva Rusiei în cazul unei agresiuni ulterioare”.

Presiunea Moscovei

Săptămâna trecută, Rusia a impus sancțiuni la adresa ministrului ucrainean de externe  Dmitro Kuleba, a vice-ministrului de externe Emine Dzhaparova și a secretarului Consiliului pentru apărare și securitate națională, Oleksii Danilov, o decizie considerată de Kiev drept o răzbunare pentru organizarea forumui.

Rusia, care inițial a fost invitată, a subliniat faptul că nu se va angaja în negocieri privind revenirea Crimeei sub controlul Kievului. Mai mult, a calificat reuniunea drept ”provocatoare” și un atac la integritatea sa teritorială.

Moscova a făcut apel la țările participante să-și retragă sprijinul sau să renunțe la prezența la summit, descris de ministrul de externe Serghei Lavrov drept ”sabatul vrăjitoarelor.

Oficiali occidentali de rang înalt au reiterat la Kiev sprijinul pentru Ucraina.

"Nu recunoaștem și nu vom recunoaște anexarea ilegală a Crimeei și Sevastopolului de către Rusia”, a precizat președintele Consiliului European, Charles Michel, subliniind că poziția UE rămâne ”neclintită”.

”Din păcate, Rusia continuă să acționeze în moduri care întăresc impactul negativ al anexării”, a spus Michel, adăugând că ”militarizarea continuă a peninsulei afectează puternic situația de securitate în regiunea Mării Negre”.

”România a fost și va continua să fie un susținător ferm al suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei. În același timp, România rămâne ferm angajată în implementarea politicii de nerecunoaștere a anexării ilegale a Crimeei de către Federația Rusă. România susține aspirațiile Ucrainei de a deveni membru al comunității europene și euro-atlantice", a susținut Florin Cîțu la Summitul de lansare a Platformei Internaționale Crimeea.

O poziție aparte a avut președintele Sloveniei, Borut Pahor, care a vorbit de relațiile bune ale țării sale cu Rusia și Ucraina, spunând că a venit la Kiev pentru a face apel la un ”dialog sincer”.