Chiar înainte de sosirea la Washington a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, era clar care erau cererile Kievului față de aliatul său american. Seara, după vizita lui Zelenski la Casa Albă și conversația în fața șemineului aprins cu președintele american Joe Biden, a fost imediat evident că vizita a fost un succes pentru liderul ucrainean, care a primit un DA pentru amplasarea rachetelor Patriot, notează Corriere della Sera.

Dar, dincolo de expresiile sincere de recunoștință ale Ucrainei și de promisiunile ferme de susținere continuă din partea SUA, președintele Zelenski și președintele Biden au încă obiective diferite, după cum observă și Washington Post.

Pentru pachetul de ajutor de 47 de miliarde de dolari SUA al Casei Albe pentru 2023, a fost important atât pentru Biden, cât și pentru Zelenski să obțină sprijinul Congresului, care are o majoritate republicană din ianuarie. Și a fost important – scrie din nou Washington Post, citând un înalt oficial al administrației – că Zelenski și-a folosit carisma personală pentru a întări poziția legiuitorilor americani și a opiniei publice și pentru a demonstra celor care se îndoiesc „că aceasta este într-adevăr o luptă pentru democrație".

Pentru Zelenski însuși, scopul a fost – și este – să aibă arme mai puternice pentru a îmbunătăți capacitatea armatei sale în contraofensiva împotriva Rusiei începută în toamnă. Și până acum pare să fi reușit. Într-un tweet intitulat „Lista mea de dorințe de Crăciun”, postat la începutul acestei luni înainte de anunțul de săptămâna aceasta privind asistența de securitate suplimentară de 1,85 miliarde de dolari, consilierul lui Zelenski Mihailo Podoliak a cerut, de asemenea, patru tipuri de arme pe care administrația Biden le-a respins, inclusiv tancuri performante și rachete cu rază lungă de acțiune.

Cea de-a cincea „dorință” de pe listă, sistemul de apărare aeriană Patriot, a fost inclusă în noul pachet de ajutor. Potrivit administrației Biden, Ucraina are deja suficiente tancuri, iar US M1 Abrams, tancurile de nouă generație solicitate de Kiev, sunt prea greu de întreținut și complex de utilizat. Pericolul, potrivit lui Biden, este că furnizarea de astfel de arme către Kiev ar putea diviza aliații NATO.

Obiectivul întâlnirii, pentru Casa Albă, a fost, de asemenea, „de a sonda opiniile lui Zelenski cu privire la posibilitatea unor negocieri”. Un înalt oficial al administrației Biden a reiterat pentru Washington Post poziția conform căreia „nu noi trebuie să dictăm linia negocierii, când ar trebui să înceapă sau care ar trebui să fie liniile roșii”. Acestea sunt decizii pe care Kievul are dreptul să le ia, ca țară atacată. Dar potrivit lui Ivo Daalder, fost ambasador al SUA la NATO și acum președinte al Consiliului Chicago pentru Afaceri Globale, „Biden rămâne preocupat să nu meargă prea departe, prea repede, temându-se de o escaladare”. Iar motivul este simplu.

În prezent, există trei modele diferite de negociere.

Unul face parte dintr-un plan de pace propus de Zelenski luna trecută, care include retragerea Rusiei din tot teritoriul ucrainean încă ocupat, inclusiv Crimeea și zonele din Donbas luate în 2014.

Un alt plan prevede retragerea în cadrul liniilor din 2014.

Un al treilea nivel de retragere ar include Donbas, dar nu și Crimeea.

Cu toate acestea, Zelenski a clarificat că nu va sprijini nici cea de-a doua, nici cea de-a treia opțiune, menționând că pacea poate veni doar atunci când invadatorii ruși se vor retrage din tot teritoriul ocupat. Aceasta este însă o simplă discuție preliminară deocamdată - după cum recunosc înșiși oficialii americani - în condițiile în care Moscova nu pare încă dispusă să se așeze la masă, dincolo de declarații, și încearcă doar să câștige timp pentru a-și rearanja trupele și a încerca să atace din nou.

Pe scurt, din punctul de vedere al Casei Albe, noile sisteme de armament furnizate de Statele Unite și aliații săi - în special sistemul Patriot - vor ajuta la contracararea atacurilor aeriene ruse în curs împotriva infrastructurii ucrainene, care au lăsat o mare parte din țară în întuneric și fără căldură odată cu sosirea iernii. Scopul este acum de a oferi o apărare „stratificată” împotriva atacurilor cu rachete de croazieră și drone rusești.

Aici sunt divergente pozițiile dintre Washington și Kiev. Unii oficiali ucraineni de rang înalt spun că singura modalitate de a opri atacul aerian rusesc este de a lovi acolo de unde provine. Aceasta înseamnă „atacuri combinate împotriva țintelor staționare ale inamicului, mai întâi împotriva bazelor aeriene de pe care sunt lansate atacurile rusești și a zonelor de lansare a rachetelor balistice și de croazieră”, a scris săptămâna aceasta într-un articol pentru Ukrinform, agenția de presă de stat, Mihailo Zabrodski, vicepreședinte al securității naționale a Ucrainei.

Potrivit lui Zabrodski, Ucraina are nevoie de rachete cu rază lungă de acțiune, în special de sistemul de rachete tactice al armatei americane cunoscut sub numele de ATACMS, care se afla pe lista de dorințe a consilierului lui Zelenski. Dar este puțin probabil să ajungă la Kiev tancurile Leopard și Marder din Germania și tancurile M1 Abrams din Statele Unite. Germania și-a repetat reticența miercuri. Deși este o prioritate germană „susținerea cât mai mult posibil a Ucrainei”, „cealaltă prioritate este de a ține NATO în afara conflictului direct cu Rusia. A treia prioritate este că Germania nu va merge singură”, le-a explicat miercuri reporterilor de la Berlin purtătorul de cuvânt al guvernului, Steffan Hebestreit.

Rezumând, obiectivele lui Zelenski au fost atinse parțial, la fel ca și cele ale lui Biden, cel puțin deocamdată. Deocamdată -  pentru că lucrurile s-ar putea schimba din ianuarie, odată cu noul Congres, iar opoziția privind ajutorul militar ar putea crește. De altfel, Zelenski nu se va întoarce curând să ceară mai multe arme, așa cum a anunțat deja printr-o glumă când a răspuns la întrebările jurnaliștilor.

Sursa: RADOR