Șefii de stat și de guvern nu au făcut declarații oficiale despre alegerile generale de duminică din Germania. Dar think tank-uri și insideri au lansat multe speculații cu privire la ce candidat ar prefera fiecare stat membru UE, notează Deutsche Welle.

Candidații la funcția de cancelar sunt actualul ministru de finanțe, Olaf Scholz (SPD), favoritul lui Merkel, Armin Laschet (CDU), și Annalena Baerbock (Partidul Verzilor).

Aceștia nu prea au alocat timp politicii europene  nici în campania electorală, nici în cadrul a dezbaterilor televizate, astfel că deocamdată e neclar ce planuri legate de UE au cei trei candidați principali.

După votul de duminică, negocierile pentru formarea unei coaliții guvernamentale ar putea săptămâni sau chiar luni. Până la finalizarea lor, președintele francez, Emmanuel Macron, va fi fără îndoială cel mai puternic politician din Uniune. Franța va prelua Președinția rotativă a Consiliului European în prima jumătate a anului viitor, iar în aprilie sunt alegeri prezidențiale.

Angela Merkel nu a prea sprijinit viziunile europene mărețe ale lui Macron, cei doi lucrând împreună doar după declanșarea pandemiei de COVID-19.

Dacă Olaf Scholz va fi cancelar, i-ar putea fi mai ușor lui Macron să-l convingă să cheltuiască bani. Scholz se prezintă ca fiind cel care ar fi pus bazele fondului european de reconstrucție post-coronavirus bazat pe datorii comune. Scholz împărtășește și ideea lui Macron privind necesitatea "suveranității" europene în domenii ca apărarea, politica industrială și protecția climei.

Același lucru se poate spune și despre Laschet. Ca și Scholz, politicianul creștin-democrat a fost în vizită la Elysee în timpul campaniei electorale și s-a prezentat ca un fel de combinație între Macron și Merkel. Originar din Aachen, orașul din cel mai vestic colț al Germaniei, pentru el Parisul a fost întotdeauna mai aproape decât Berlinul.

Ministrul francez pentru afaceri europene, Clement Beaune, a amintit marți de locomotiva germano-franceză în UE: "În Europa nu ești niciodată puternic de unul singur... Nu putem să ne descurcăm fără Germania, Germania nu se poate descurca fără noi".

Adică: indiferent cine va ajunge cancelar, Parisul și Berlinul vor colabora.

Candidata Verzilor nu s-a dus la Paris, deoarece "Palatul Elysee nu este un loc pentru campanie electorală", a afirmat ea. Unii au spus că nici măcar nu ar fi fost invitată.

Atitudinea față de Polonia ar putea fi mai dură

Premierul polonez Mateusz Morawiecki ar putea regreta că era Merkel se termină și că s-ar putea confrunta cu o poziție mai fermă a noului șef de guvern german în ceea ce privește statul de drept și valorile europene. Morawiecki, membru al partidului național-conservator PiS, se află într-o dispută de durată cu Comisia Europeană și Curtea Europeană de Justiție, din cauză că reforma justiției din Polonia încalcă dreptul european.

Filosoful și lobby-istul Tomasz Krawczyk, care l-a consiliat pe Morawecki, a declarat pentru Deutsche Welle că noul guvern german va avea mai puțină reținere față de Varșovia, indiferent de partidul care va fi la putere. Merkel a fost mai echilibrată și mai înțelegătoare cu Polonia, potrivit lui Krawcyk.

Laschet a visitat Polonia în timpul campaniei electorale și a făcut o referire neclară privind găsirea de "soluții practice" în disputa privind respectarea statului de drept.

Annalena Baerbock va sprijini cu siguranță poziția dură a eurodeputaților ecologiști din PE față de Polonia, criticată din cauza politicii nefavorabile în privința comunității LGBTQ.

Dar Baerbock și Morawiecki sunt pe aceeași lungime de undă în privința proiectului energetic germano-rus Nord Stream 2, ambii respingându-l în mod categoric. Laschet vrea ca proiectul să fie finalizat și dat în folosință, iar Scholz e ezitant: "să-l finalizăm, deși nu avem neapărat nevoie de el".

Speranțe pentru social-democrați

Șefii de guvern social-democrați din Suedia, Finlanda, Danemarca, Malta, Spania și Portugalia s-ar bucura mult dacă Olaf Scholz ar deveni cancelar, după 16 ani de guvernare conservatoare. Ar fi un mare succes pentru socialiștii europeni, care se află pe un curs ușor ascendent în ultima perioadă, după ce au pierdut masiv teren în ultimii 10 ani.

Pe de altă parte, premierii guverne lor conservatoare din Uniune vor regreta dacă țara cea mai mare din blocul comunitar nu va mai fi condusă de creștin-democrați.

Ce cred europenii?

Potrivit unui sondaj al think-tank-ului "European Council on Foreign Relations", majoritatea europenilor o apreciază pe Angela Merkel, pentru modul în care a gestionat crizele UE. Europenii așteaptă același lucru de la viitorul guvern german, inclusiv menținerea unei politici financiare prudente, dar majoritatea respondenților consideră că finalul erei Merkel înseamnă și finalul "epocii de aur" a Germaniei.

Indiferent cine câștigă, Germania rămâne statul membru cel mai mare, cel mai performant economic și cel mai influent. Nu va exista o schimbare majoră în politica europeană a Germaniei, crede directorul organizației "European Policy Centre", Janis Emmanouilidis.

"Ar fi frumos dacă ar exista o idee clară privind direcția în care trebuie să se îndrepte UE în viitor. Ar fi de dorit o astfel de orientare", a spus el pentru DW, adăugând că nu are însă speranțe prea mari că așa ceva va veni de la noul guvern de la Berlin.

Va fi "business as usual", indiferent cine câștigă, susțin funcționarii germani de la Bruxelles. Marile decizii vor fi amânate până când noii lideri germani se vor obișnui cu treburile țării. Abia după aceea - spun ei - vom ști încotro se îndreaptă Germania.