Președintele francez, Emmanuel Macron, a început miercuri, la Astana, o călătorie în Asia Centrală, care îl va duce în Kazahstan și în Uzbekistan, relatează France 24.

Emmanuel Macron a început o călătorie de două zile în Asia Centrală, regiune în care Franța își propune să-și consolideze prezența pe fundalul unei curse de influență între ruși, chinezi și europeni. Mai întâi în Kazahstan, el va merge apoi în Uzbekistan, două foste republici sovietice care se numără printre principalii furnizori de uraniu ai Franței.

La scurt timp după sosirea sa la Astana, el a făcut apel la întărirea parteneriatului strategic cu Kazahstanul, o țară bogată în resurse naturale, într-un context internațional de "crize și dezechilibre".

"Vigoarea [parteneriatului nostru] demonstrează direcțiile strategice corecte care au fost adoptate, dar [și] nevoia de a le completa și accelera, care este scopul vizitei" și al contractelor semnate, a spus el, în prezența omologulului său kazah, Kassym-Jomart Tokaiev, cu care urmează să semneze contracte, în special în sectoarele farmaceutic și aeronautic.

"Franța este partenerul nostru cheie și fiabil în Uniunea Europeană", a spus liderul kazah, potrivit afirmațiilor relatate de administrația prezidențială kazahă într-un comunicat.

Șeful statului, care este însoțit de o importantă delegație economică ce include directorii executivi ai EDF (electricitate), Suez (apă) și Orano (uraniu), a deschis, împreună cu cu omologul său, și un forum de afaceri franco-kazah.

Emmanuel Macron a avut apoi o  întâlnire cu studenții la universitate, înainte de a zbura către Uzbekistanul vecin, unde își va petrece ziua de joi. 

O zonă de influență rusească curtată

Franța este hotărâtă să-și lase amprenta politică și economică în regiune. Ea se află în cursa pentru proiectul primei centrale nucleare din Kazahstan, a cărei construcție trebuie decisă prin referendum până la sfârșitul anului.

Metalele critice, esențiale pentru tranziția energetică și în care regiunea este bogată, sunt, de asemenea, la loc de cinste în discuțiile cu cele două țări. Specialistul în uraniu Orano, care operează deja o mină în Kazahstan, vrea și el să-și sporească prezența.

Franța este al cincilea investitor străin în Kazahstan, înaintea Chinei, în special datorită înființării grupului petrolier TotalEnergies, care exploatează în comun importantul zăcământ Kachagan din Marea Caspică.

Comerțul bilateral s-a ridicat la 5,3 miliarde de euro în 2022, în principal cu hidrocarburi. Kazahstanul furnizează Franței și aproape 40% din uraniul său.

Asia Centrală, multă vreme o zonă de influență rusească, este curtată cu ardoare de marile puteri într-un moment în care Rusia este acaparată de ofensiva sa militară din Ucraina.

În acest joc de influențe, China vecină, cu proiectul său major de infrastructură "Noile Drumuri ale Mătăsii", are un avans. Dar și Europa și Turcia își avansează pionii.

Premierul ungar, Viktor Orban, și președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, vor călca și ei pe urmele lui Emmanuel Macron, joi și vineri, la Astana. 

Întărirea legăturilor cu aceste țări

Bazându-se pe acest entuziasm, Kazahstanul și Uzbekistanul mizează pe deschidera economică și pe o diplomație echilibrată pentru a se afirma, chiar dacă Moscova rămâne un partener esențial.

Vizitând regiunea, în ciuda unei agende internaționale încărcate, Emmanuel Macron intenționează să "susțină suveranitatea și dorința de diversificare a parteneriatelor exprimate de cele două țări", relatează Palatul Elysée. Scopul concret este consolidarea legăturilor economice bilaterale, a cooperării pe probleme majore legate de climă, precum și a "diplomației de influență" a Franței față de tineri.

În acest sens, Parisul își evidențiază interesul de lungă durată pentru regiunea în care François Mitterrand a fost primul șef de stat european care a mers în vizită – în Kazahstan în 1993 și în Uzbekistan în 1994 – după destrămarea Uniunii Sovietice. Președintele Nicolas Sarkozy a vizitat și Kazahstanul în 2009, la fel ca François Hollande în 2014.

În Uzbekistan, cea mai populată țară din Asia Centrală, cu aproximativ 35 de milioane de locuitori și multă vreme izolată, Emmanuel Macron va compensa aproape 30 de ani de absență, deoarece niciun președinte francez nu a mai vizitat-o din 1994.

Dincolo de deschiderea lor economică, cele două republici rămân regimuri autoritare în care reprimarea manifestațiilor este adesea violentă, în ciuda dorinței declarate de liberalizare politică. În 2022, revoltele au fost reprimate sângeros, făcând 238 de morți în Kazahstan și respectiv 21 în Uzbekistan.

Dacă președintele uzbec, Șavkat Mirzioyev, a pus cu siguranță capăt în 2016 celor două decenii de izolare impuse de predecesorul său, temutul Islam Karimov, de care era apropiat, el nu se confruntă cu nicio contestare.

Președinția franceză preferă să pună accentul pe "dinamica reformelor" din această țară și asigură că statul de drept va fi discutat și în timpul vizitei la Samarkand, o bijuterie arhitecturală uzbecă.

Sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA