Președintele Trump susține că ar conduce cea mai transparentă administrație din istorie, dar poate că nici chiar așa. Echipa lui a reușit cumva să adauge un jurnalist la un grup de discuții la nivel înalt pe Signal (aplicația comercială de mesagerie) referitor la planificarea loviturilor militare din Yemen și conținând detalii operative despre ținte, arme și etapele atacului.

Un purtător de cuvânt al Consiliului de Securitate Națională a confirmat acuratețea articolului publicat luni în „The Atlantic”: „Acesta pare a fi un schimb autentic de mesaje și examinăm cum a fost adăugat nedeliberat un număr de telefon acestui schimb”.

Știrea e că protagoniștii s-au comportat conform profilului lor public cunoscut. Consilierul de securitate națională Mike Waltz a fost în favoarea inițiativei americane în lume - și a implementării politicii prezidențiale. Vicepreședintele JD Vance a fost în favoarea retragerii americane, chiar dacă Trump dispusese altceva. 

„După cum am auzit eu, președintele a fost clar: undă verde” pentru atacarea [teroriștilor islamiști yemeniți - n.trad.] Houthi, a scris „SM”, bănuit a fi Stephen Miller, un important consilier al lui Trump. De ce ar trebui să scape de răspundere, la fel ca sub administrația Biden, un interpus al Teheranului care a atacat vase și aeronave ale Marinei americane și care blochează rute maritime esențiale pentru întreaga planetă, lăsând să treacă doar transporturile comerciale ale Iranului, Rusiei și Chinei?

Dialogul crucial a început pe 14 martie, cu o zi înainte de loviturile americane din Yemen, când utilizatorul de Signal „Michael Waltz” a scris: „Echipă, ar trebui să aveți un referat cu concluzii și sarcini, conform indicațiilor președintelui”. Dar nu toți erau de acord cu urmarea acelor indicații. „Eu cred că facem o greșeală”, a răspuns utilizatorul „JD Vance”. „3% din comerțul SUA trece prin Suez”, canalul blocat de tirurile grupării Houthi, în vreme ce tot pe acolo „trece 40% din comerțul european”.

Tot el continuă: „Nu sunt sigur că președintele realizează cât de inconsecvent e lucrul acesta cu mesajul pe care el îl transmite chiar acum Europei. În plus mai există și riscul să vedem o creștere moderată până la gravă a prețurilor petrolului”. Trăgând linie: „există un argument solid pentru a amâna chestiunea o lună, ocupându-ne să comunicăm de ce contează ea, să vedem ce e cu economia, etc.”

Acest sfat de a se amâna atacul - în așteptarea unei vești economice care poate că nici nu ar fi venit - a fost aprobat de Joe Kent, un izolaționist notoriu pe care directoarea comunității naționale de informații, Tulsi Gabbard, îl desemnase drept reprezentant al ei în grupul de discuții.

În replică, secretarul apărării Pete Hegseth a arătat care sunt riscurile legate de a mai aștepta, subliniind rolul Iranului și pledând pentru pornirea operațiunii. „Eu văd aici două lucruri”, a scris el: „(1) Restabilirea Libertății Navigației, un interes național fundamental; și (2) Refacerea descurajării, pe care Biden a subminat-o”. Și Trump a exprimat ulterior aceleași idei în public.

Hegseth iese într-o lumină bună de aici, chiar dacă trebuie remarcat că l-a desemnat pe Dan Caldwell să-l reprezinte. Caldwell provine din rețeaua izolaționistă Koch [finanțată de doi miliardari libertarieni de dreapta - n.trad.], despre care Trump a afirmat că nu o vrea implicată în administrația lui.

Waltz a explicat apoi pagubele suferite de comerțul global și limitările flotelor militare europene. „Indiferent că e acum sau peste câteva săptămâni, SUA sunt cele care vor trebui să redeschidă aceste rute de transport maritim”, a scris el.

În cele din urmă Vance a cedat în fața evidențelor. „Doar că detest să salvăm Europa din nou”, a scris el. Hegseth l-a aprobat: „Îți împărtășesc deplin disprețul pentru blatul european. E jalnic. Dar Mike [Waltz - n.a.] are dreptate”. Politica președintelui era învingătoare. Trump știe acum care dintre colaboratorii săi au încercat s-o blocheze și care au vrut s-o implementeze.

Sursa: Rador Radio România