În acest moment, ceea ce pare clar este că eliberarea ostaticilor israelieni (și returnarea cadavrelor celor decedați), cu schimbul asociat de prizonieri palestinieni, reprezintă un test inițial, decisiv, dar nu suficient. Acest prim pas este esențial pentru construirea unui minim de încredere și pentru abordarea celorlalte puncte ale Planului Trump, în care dezarmarea Hamas și structura guvernului interimar din Gaza rămân chestiuni extrem de incerte.

Ce cred despre Planul Trump primii și cei mai direct afectați, cei expuși consecințelor teribile ale războiului și cei care vor fi „cobaii” acestei tentative de pace, în cazul în care va reuși? Mă refer la palestinienii din Gaza, desigur.

Este întotdeauna dificil să evaluezi opinia publică sub un regim autoritar și nu există nicio îndoială că Hamas a fost unul din acestea. Este și mai dificil să faci sondaje de opinie într-o zonă de război, terorizată de bombardamente, epuizată de suferință, foamete și privațiuni de tot felul.

Tocmai din acest motiv, vă sugerez să citiți un raport de teren, pe care îl consider sincer și echilibrat, realizat de un corespondent (arab) pentru Wall Street Journal. Este o încercare jurnalistică de a consulta un eșantion reprezentativ al locuitorilor din Gaza, un reportaj sincer. Verdictul pare clar: ei vor pacea, această pace și speră că Hamas o va accepta. Citind acest reportaj, fiecare își poate forma propria opinie.

Titlu: Locuitorii din Gaza trimit un mesaj către Hamas: Acum, gata cu războiul. Subtitlu: Obosiți și disperați, mulți palestinieni spun că planul de pace al lui Trump nu este perfect, însă încetarea luptelor este mai importantă – Autor: Abeer Ayyoub, The Wall Street Journal, 5 octombrie 2025

Alaa Khalil, o palestiniană în vârstă de 49 de ani care locuiește într-o tabără de corturi în Gaza, nu agreează termenii planului de pace al președintelui Trump. Însă urăște și mai mult războiul. Mamă a șase copii, forțată să fugă din orașul Gaza din cauza luptelor, Khalil spune că este dezamăgită pentru că planul nu include un calendar pentru retragerea Israelului din Fâșie sau o garanție că va fi încheiată efectiv campania militară împotriva Hamas.

„În multe privințe, nu este un plan favorabil palestinienilor”, spune ea. Cu toate acestea, speră că Hamas îl va accepta „atâta timp cât nu va mai curge sânge”.

Este greu să generalizezi starea de spirit din Gaza: nu există sondaje credibile. Însă cele șase persoane cu care The Wall Street Journal a vorbit în teritoriul palestinian au reiterat același mesaj: Hamas ar trebui să accepte acordul mediat de SUA, în ciuda limitărilor sale.

Războiul a transformat o mare parte din Gaza într-un morman de moloz, a forțat majoritatea celor două milioane de locuitori să-și abandoneze casele și a cauzat peste 67.000 de morți, potrivit autorităților sanitare palestiniene (care nu fac distincție între civili și combatanți).

Pentru Khalil, acesta este un punct de cotitură. Ea spune că a susținut Hamas înainte de război: soțul ei lucra în Ministerul Finanțelor al guvernului Hamas, dar Israelul l-a arestat la începutul conflictului. Însă comportamentul mișcării islamiste în timpul războiului a determinat-o să se îndoiască de conducerea acesteia.

Hamas a declanșat conflictul odată cu atacul din 7 octombrie 2023 asupra Israelului, care a ucis aproximativ 1.200 de oameni și a luat 250 de ostatici. Khalil consideră că acel atac nu avea un obiectiv clar și acuză Hamas că nu a reușit să se asigure că Gaza avea alimentele și proviziile medicale adecvate.

Acum, strămutată pentru a doua oară și cu soțul ei încă deținut, ea nu înțelege de ce Hamas insistă asupra dezarmării, având în vedere că armele sale s-au dovedit incapabile să oprească înaintarea israeliană.

„Am sentimentul că suferința noastră nu înseamnă nimic pentru ei”, spune ea. „Declarațiile lor mă indignează”.

Planul în 20 de puncte anunțat de Trump săptămâna trecută prevede ca Hamas să predea cei 48 de ostatici - vii sau morți - și armele pe care le deține. Administrarea Gazei ar urma să fie încredințată unui comitet apolitic de tehnocrați, în timp ce o forță internațională condusă de arabi ar asigura securitatea.

Negocierile privind primul punct - schimbul de ostatici israelieni pentru prizonieri palestinieni - încep săptămâna aceasta în Egipt. Israelul și Hamas și-au exprimat acordul de principiu, dar ambele părți au impus condiții care fac dificilă obținerea unui acord final.

Hamas se opune predării armelor ușoare, pe care le consideră defensive, și cere un calendar precis pentru retragerea Israelului. Israelul spune că acceptă acordul, dar „cu propriile sale condiții”, ceea ce ar implica o predare totală din partea Hamas.

Ea se întreabă la ce se gândea Hamas când a lansat atacurile din 2023, de ce nu s-a pregătit mai bine și ce poate spera să realizeze continuând lupta. Nu are încredere în Israel și știe că planul lui Trump nu este perfect, dar cel puțin promite ceea ce au nevoie: un armistițiu, hrană, reconstrucție.

„Ce așteptăm? În cele din urmă, noi suntem cei care suferă”

Chiar și departe de zonele bombardate, viața rămâne o luptă zilnică. Rozian Hwaila, în vârstă de 29 de ani, strămutată din orașul Gaza , locuiește acum în Deir al-Balah, într-un cort amplasat pe un teren pe care familia ei trebuie să-l închirieze. Ea spune că viața în război este extrem de grea și că foarte puțini oameni pe care îi cunoaște se opun planului lui Trump: toți vor să-și poată instala măcar  un cort în fața vechilor lor case.

Eman Badah, 31 de ani, mamă a unui copil născut prematur, vrea ca Hamas să cedeze: „Pentru mine, orice pune capăt războiului este în regulă. Nu mă interesează armele Hamas, liderii săi, soarta lor sau prizonierii. Soțul meu, fiul meu și eu suntem cei care plătim prețul.”

Badah a născut la patru zile după ce bombardamentele intense au forțat-o să fugă de casa ei din orașul Gaza. Fiul ei se află acum la secția de terapie intensivă a Spitalului Martirilor Al-Aqsa din orașul Deir al-Balah, din centrul țării. Locuiește cu familia ei extinsă în apropiere, într-o clădire bombardată: baia este un cort pe stradă infestat cu șobolani și insecte.

„Dezarmarea Hamas este ultimul lucru la care mă gândesc”, spune ea. „Vreau doar ca acest război să se termine, indiferent de situație.”

Reem Saleha, în vârstă de 40 de ani, a fugit din orașul Gaza acum o săptămână, când luptele s-au intensificat, iar acum locuiește cu cei șapte copii ai săi - inclusiv doi gemeni mici - în Khan Younis, în Fâșia de Sud. Au mers pe jos timp de 14 ore, incapabili să-și care lucrurile; soțul ei a rămas în urmă. Înainte de război, spune ea, viața lor era bună: soțul ei lucra în Israel și aveau din ce trăi. Acum a trebuit să vândă, bucată cu bucată, tot aurul familiei; a renunțat la ultima bijuterie înainte de a fugi în sud. Condițiile sunt groaznice. Se teme pentru anii de școală pe care i-au pierdut copiii ei, care acum vorbesc doar despre război și arme. „Știu că există multe pretenții nedrepte, dar tot ce vreau este să se termine războiul, să se înceapă reconstrucția și copiii mei să se întoarcă la școală”, spune ea.

Sursa: Rador Radio România