Liderii NATO au stabilit la Bruxelles direcțiile majore de acțiune pentru următorul deceniu
Liderii NATO s-au reunit luni la Bruxelles, în cadrul primului summit la care participă și președintele Joe Biden. Președintele Klaus Iohannis a precizat că reuniunea a fost una a ”deciziilor vizionare.
Summitul NATO de la Bruxelles a avut ”valențe simbolice, strategice și politice majore pentru viitorul Alianței”, reconfirmând importanța și relevanța Alianței Nord-Atlantice într-un mediu de securitate marcat de ”amenințări multiple și tot mai complexe și impredictibile”, a declarat la finalul reuniunii președintele Klaus Iohannis.
Prima reuniune la care a participat și președintele american Joe Biden a marcat ”o etapă nouă, întărită, a relației transatlantice, o reafirmare a valorilor comune care ne unesc”.
”Alături de președintele Biden și de ceilalți lideri aliați, am reafirmat unitatea, solidaritatea și coeziunea Alianței, caracterul fundamental al acesteia pentru apărarea colectivă și pentru securitatea euroatlantică, precum și angajamentul comun pentru promovarea unei ordini internaționale bazate pe reguli. Summitul de astăzi a fost unul al deciziilor vizionare. Pornind de la procesul de reflecție strategică NATO 2030, lansat la Londra în 2019, am stabilit astăzi direcțiile majore de acțiune pentru următorul deceniu, inclusiv prin elaborarea unui Nou Concept Strategic, decizie pe care am susținut-o ferm”, a declarat președintele român.
Deciziile luate astăzi răspund intereselor de securitate ale României, care și-a atins obiectivele majore fixate pentru acest Summit, a susținut Iohannis, adăugând că atingerea acestor obiective este datorată și interacțiunilor și coordonării României cu ceilalți aliați, precum și valorificării formatelor regionale de dialog și cooperare: Summitul Formatului București (B9) și reuniunea Trilateralei România-Polonia-Turcia la nivelul miniștrilor afacerilor externe, care a avut loc în această primăvară, la București.
Care sunt rezultatele Summitului, de interes pentru obiectivele de securitate ale României:
- continuarea consolidării posturii NATO de descurajare și apărare:
”Am evidențiat, în acest sens, că apărarea colectivă rămâne piatra de temelie a NATO ... Am evidențiat necesitatea ca procesul de consolidare a posturii Alianței de descurajare și apărare să vizeze cu precădere Flancul Estic, ca întreg, în mod coerent, cu o atenție specială pentru evoluțiile de securitate de la Marea Neagră.Alianța trebuie să dispună de forțele, structurile și capabilitățile necesare pentru a răspunde eficient amenințărilor cu care ne confruntăm în regiune”.
”Am evidențiat – și este menționat în documentele Summitului – comportamentul agresiv și destabilizator al Rusiei față de aliații și partenerii noștri din vecinătate. Situația de securitate în zona Mării Negre rămâne preocupantă, iar masarea recentă a trupelor și a tehnicii militare rusești la granița cu Ucraina și în Crimeea ocupată ilegal reprezintă încă o dovadă clară în acest sens. Regiunea Mării Negre are importanță strategică pentru securitatea euroatlantică și acest lucru a fost clar reconfirmat, inclusiv prin multiple referiri la Marea Neagră în documentele Summitului”.
- am convenit importanța avansării și aprofundării relației NATO cu Uniunea Europeană, dar și cu partenerii noștri și cu statele care împărtășesc aceleași valori: ”Parteneriatul cu Uniunea Europeană este foarte important, trebuie să fie tot mai solid, și am subliniat necesitatea continuării dialogului și a cooperării susținute dintre cele două organizații, în deplină complementaritate”.
Declarația finală afirmă susținerea NATO pentru reformele democratice din Republica Moldova. Nu au fost uitați din partenerii din Vecinătatea Estică.
- Summitul a reafirmat validitatea Politicii Ușilor Deschise, pe care România o susține în mod tradițional, precum și dreptul statelor aspirante de a-și decide singure obiectivele de politică externă.
- Summitul a statuat un alt obiectiv al României, și anume necesitatea creșterii rezilienței și a menținerii avansului tehnologic al NATO: ”Acestea contribuie la o Alianță mai puternică și mai relevantă la nivel global în contextul provocărilor diverse”.
- Am decis lansarea procesului de elaborare a noului Concept Strategic al Alianței:
”Este un demers necesar pentru că, de la adoptarea în 2010 a actualului Concept Strategic, mediul de securitate și Alianța au trecut prin schimbări profunde”, a precizat Iohannis, reamintind că România a fost primul aliat care a susținut, încă din noiembrie 2019, necesitatea unui nou Concept Strategic.
Comentarii