Structurile identificate sunt 43, dintre care șapte în Crimeea ocupată. "Mulți copii sunt aduși înapoi familiilor de origine, dar mulți alții nu se știe dacă au fost sau nu restituiți", se arată în raport. E un sistem complex, în care părinții ucraineni își dau în mod oficial acordul pentru a-și trimite copiii în aceste structuri. Raportul precizează însă că "datele sugerează că multe dintre consimțăminte sunt date sub constrângere și, prin urmare, nu sunt valide".

Copiii care se află în tabere au vârste cuprinse între 4 luni și 17 ani. Unii dintre ei sunt orfani, dar majoritatea provin din familii cu posibilități economice precare. Părinții se trezesc nevoiți să își dea acordul pentru transfer, din dorința de a le garanta, explică raportul, "măcar suficientă hrană".

Cercetătorii de la Yale School of Public Health au strâns și plângeri privind răpirea copiilor: "Unii părinți au refuzat să-și trimită copiii în aceste tabere, dar voința lor a fost ignorată și copiii au fost oricum transferați". Adesea, minorii ajung din orașele ucrainene ocupate de armata Moscovei, iar transferul este justificat din motive de siguranță sau sănătate.

Primele cazuri datează, conform raportului, din februarie 2022, iar cele mai recente au fost identificate în ianuarie 2023. Odată sosiți în structuri, dintre care multe erau tabere de vară înainte de conflict, începe parcursul de reeducare.

"Cel puțin 78% din tabere par să fie angajate în reeducarea copiilor", explică cercetătorii. "Minorii sunt expuși reeducării culturale, patriotice și militare". Lecții de istorie și antrenament, cărți și puști. Lecții pentru a deveni patrioți ruși. Însă, nu au fost raportate plângeri și nici nu au fost descoperite urme de "maltratare, abuz sexual sau violență fizică".

Există două tabere, conform plângerilor rudelor, din care întoarcerea a fost suspendată pe o perioadă de timp nedeterminată: Artek (în Crimeea) și Medvezhook. "Douăzeci de copii din aceste tabere au fost dați familiilor ruse și înscriși în școlile locale", se arată în raport. O situație care se repetă în 10% din structuri. Mai mult, studiul a subliniat o lipsă de comunicare între familiile copiilor și managerii taberei "chiar și atunci când există întârzieri pentru întoarcerea acasă".

Iată ce s-a întâmplat cu mama unei fete trimise la Medvezhook: "Odată ce întoarcerea fiicei a fost suspendată, mamei i s-a spus că micuța nu se va întoarce în Ucraina".

Există un alt obstacol care stă între copii și întoarcerea lor acasă. Numai părinții îi pot retrage din taberele de reeducare, dar multe dintre familii nu își pot permite călătoria în Rusia. Totodată, legislația ucraineană împiedică bărbații cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani să părăsească țara. "Nici bunicii, nici alte rude cărora li se oferă reprezentare legală nu pot retrage copiii din tabere", explică cercetătorii.

Potrivit raportului, în fruntea acestui sistem se află Maria Lvova-Belova, comisara pentru Drepturile copilului din Rusia, descrisă drept "lider la nivel federal" și "una dintre figurile cele mai implicate în deportările și adopțiile rusești în Ucraina".

La 30 mai 2022, Vladimir Putin a semnat un decret pentru a facilita acordarea cetățeniei ruse pentru orfanii ucraineni și copiii fără tutela parentală specifică. Potrivit Înaltului Comisar al ONU pentru Refugiați, Filippo Grande, însă, "a acorda copiilor ucraineni naționalitatea rusă sau plasarea lor într-un sistem de adopție contravine principiilor fundamentale ale protecției copilului în scenarii de război".

Cele 43 de tabere de reeducare prezente în Rusia, conform Yale School, constituie un sistem în conflict deschis cu rezoluția 1261 a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite din 1999, care etichetează răpirea copiilor drept o încălcare gravă. Principiu reafirmat și de Convenția de la Geneva din 1949, care clasifică copiii drept subiecți care au nevoie de protecție sporită.

"Acțiunile Rusiei începând de la invazia din februarie 2022", concluzionează raportul, "pot constitui o încălcare profundă în materie de adopții în timpul conflictelor armate"."Dacă există răpiri de minori, ne confruntăm cu o încălcare foarte gravă a drepturilor copiilor, precum și a dreptului internațional", explică Filippo Ungaro, șeful de comunicare al organizației "Salvați Copiii", pentru Il Fatto Quotidiano.

"În ceea ce privește Ucraina, suntem extrem de îngrijorați", clarifică Ungaro. Pentru acest război – ca și pentru celelalte conflicte uitate – "este nevoie de o comisie de anchetă independentă condusă de Națiunile Unite și de experți în drepturile copilului, care să verifice orice încălcări", subliniază Ungaro.

În contexte extrem de complexe, la fel ca în teatrele de război, vulnerabilitatea minorilor crește. Totodată, ar trebui să crească și garanțiile: "Cea mai bună soluție pentru un copil este să rămână în familia și în comunitatea lui", explică Ungaro. În schimb, din 24 februarie, "Salvați Copiii" a raportat patru copii răniți sau uciși în fiecare zi, iar în cazul celor care supraviețuiesc bombelor și violenței sunt îngrijorări privind  sănătatea mintală: "În ultimul an, copiii au petrecut în medie 900 de ore în adăposturi".

Sursa: RADOR