Este relevant faptul că, după zile de tăcere, Erdogan a revenit la amenințări directe împotriva Greciei, spunând că, dacă Atena ”stă cuminte”, Ankara nu o va ataca cu rachete.

”Nu aveam rachete și acum am construit propria noastră rachetă, iar grecii au intrat în panică”, a spus Erdogan, potrivit presei turce, continuând: ”Ziarele scriu pe prima pagină: «Dormiți în timp ce turcul lansează Tayfun de la Izmir»”.

Președintele turc s-a grăbit să sublinieze că racheta nou-construită are o rază de acțiune de 510 km, dar că nu este suficient.

”Trebuie să o creștem la 1.000 de kilometri”, a spus el, adăugând: ”Calmați-vă, purtați-vă bine! Nu avem nicio treabă cu Atena. Nu-i atingem pe cei care nu ne ating”.

Anterior, reprezentantul președinției turce, İbrahim Kalin, a lansat chiar îndemnuri la război, subliniind că Turcia nu va accepta extinderea apelor teritoriale grecești la 12 mile marine.

Reprezentantul președinției turce a vorbit pentru rețeaua de televiziune NTV, iar la întrebarea ”sunt zvonuri că apele teritoriale vor fi extinse la 12 mile în jurul insulei Creta. Care va fi răspunsul Turciei dacă se va întâmpla acest lucru?”, Kalin a răspuns: ”Nu la 12 mile, dar chiar și dacă ar avea loc o extindere la 6, 7, 8, 9 mile, nu se poate accepta așa ceva, este exclus. Acest lucru va avea consecințe grave și pentru Grecia. Ne așteptăm să nu recurgă la o astfel de măsură. Dacă vor face un pas în această direcție, nu vom lăsa niciodată lucrurile fără răspuns”.

Kalin a susținut că, dacă se va realiza o extindere a apelor teritoriale la 12 mile marine în jurul insulei Creta, ar însemna că ”o navă turcească sau o navă străină care vine dinspre Marea Neagră, Marea Marmara sau Marea Egee din partea noastră va ajunge în Marea Mediterană doar trecând prin apele teritoriale grecești. Lucru pe care nu-l putem accepta. De asemenea, contravine dreptului maritim internațional. Nu este în concordanță cu relațiile de vecinătate”. 

Obsesia lui Erdogan 

Obsesia lui Recep Tayyip Erdogan pentru Grecia are, în mare măsură, legătură cu alegerile care vor avea loc în Turcia în 2023, deoarece președintele turc vede că pierde teren în fața oponenților săi politici, apreciază publicația elenă To Vima.

În acest context, el crede că declarațiile belicoase și incendiare la adresa Greciei îi pot oferi un impuls pentru a-și crește cotele de popularitate și a redeveni lider în sondajele de opinie.

Risc de escaladare a problemei cipriote în perspectiva alegerilor din Turcia

Ziarul german Handelsblatt estimează că există riscul unei escaladări în problema unificării Ciprului înaintea alegerilor din Turcia. ”În timp ce Republica Cipru face presiuni pentru exploatarea gazelor naturale, Republica Turcă a Ciprului de Nord (nerecunoscută internațional, din teritoriile ocupate de Turcia în nordul Ciprului) încearcă să obțină recunoașterea de către state precum Rusia”, notează ziarul german, estimând că apropiatele alegeri din Turcia vor determina o menținere a tensiunilor.

Potrivit publicației germane, preluată de To Vima, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, încearcă o diversificare a politicii externe a țării sale în mai multe moduri. Ankara își propune să restabilească relațiile cu Siria pentru a le arăta alegătorilor că mulți dintre cei aproape patru milioane de refugiați sirieni care trăiesc în țară se vor întoarce în curând acasă.

Pe de altă parte, Ankara ar putea folosi discuțiile cu Damascul și ca pârghie asupra UE, deoarece mulți refugiați nu vor să fie repatriați atâta timp cât Assad rămâne președinte al Siriei. Este posibil ca mulți dintre ei să se îndrepte din nou spre Europa, declanșând un nou val de refugiați.

Handelsblatt mai remarcă și cât de atent se mișcă Turcia din punct de vedere diplomatic. În războiul ruso-ucrainean, negociază atât cu Kievul, cât și cu Moscova, fără a impune însă sancțiuni împotriva Rusiei, iar, odată cu vânzarea de drone către membri NATO, către state vecine și țări din Africa, Turcia câștigă influență în aceste zone.

Deși membră NATO, cochetează cu aderarea la Organizația de Cooperare de la Shanghai, o alianță anti-NATO sub conducerea de facto a Rusiei și Chinei. În același timp, președintele Erdogan blochează votul din Parlamentul turc cu privire la aderarea Suediei la NATO.

Sursa: RADOR