Chiar înainte de a începe, summitul Vladimir Putin - Donald Trump pune pe tapet obiectivul președintelui rus de a redesena ordinea globală de securitate, întrucât cei doi - și simbolismul întâlnirii lor - reînvie un sistem al marilor puteri, în care câteva state importante stabilesc direcția.

Putin a pregătit scena săptămâna trecută, după întâlnirea cu trimisul lui Trump, Steve Witkoff, când a exclus o întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski până la îndeplinirea unor condiții - condiții pe care le-a considerat „încă departe” de a fi realizate.

Trump a fost de acord cu el și a respins ideea participării lui Zelenski, chiar dacă viitorul națiunii acestuia - și al celor 40 de milioane de cetățeni - atârnă de un fir de păr.

Zelenski a participat la multe întâlniri în cei 3 ani și jumătate de la începutul invaziei ruse - a spus Trump luni - și „nu s-a întâmplat nimic... Adică, vrei /la masa negocierilor/ pe cineva care face asta de 3 ani și jumătate?”

Un summit tête-à-tête, pe teritoriul american, nu a fost singura victorie importantă a lui Putin. El a reușit, deocamdată, să deturneze amenințarea lui Trump cu sancțiunile economice dure împotriva petrolului rusesc și să respingă apelurile lui Trump pentru o încetare a focului. Luni, Trump a revenit la a da vina pe Zelenski pentru război - ecou al poziției lui Putin - deși miercuri a părut mai conciliant într-o videoconferință cu Zelenski și liderii europeni.

Imaginea întâlnirii din Alaska consolidează obiectivul pe termen lung al lui Putin de a reconstrui Rusia ca una dintre puținele mari puteri mondiale cu sfere de influență proprii și îndeplinește obiectivul tactic imediat al acestuia: o întâlnire față în față cu Trump, pentru a-l atrage și a-l manipula.

Un fost oficial de rang înalt al Kremlinului, vorbind sub anonimat pentru a proteja diplomația, a numit summitul din Alaska „o oportunitate de aur” pentru Putin, adăugând: „O vizită în SUA este o victorie enormă”.

O altă persoană din anturajul Kremlinului, tot sub anonimat, a spus că summitul, programat să înceapă vineri la 11:30 în Anchorage, este „o șansă reală de a pune capăt acestei situații” și că întâlnirea a fost concepută pentru a „liniști elitele ruse, pentru care acest război este o rușine și care doresc ca totul să revină la normal”.

Fostul diplomat rus de rang înalt Boris Bondarev, care a demisionat în urma invaziei din 2022, a declarat că Putin a oferit atât de puțin încât este greu de înțeles de ce Trump a acceptat să se întâlnească. El a spus că pare a fi o stratagemă a Kremlinului de a-l deturna pe Trump de la sancțiuni, la fel cum Putin a deturnat apelul lui Trump pentru o încetare a focului în mai, propunând discuții de pace la Istanbul care nu au produs nimic.

Deși Trump a criticat recent atacurile lui Putin asupra orașelor ucrainene, nu a impus sancțiuni sau alte forme de presiune asupra Rusiei, în afară de retorică. Trump a declarat miercuri reporterilor că vor exista „consecințe foarte severe” dacă Putin va continua războiul după întâlnirea din Alaska, deși a mai făcut amenințări similare înainte, fără a acționa.

„E o idee proastă ca Trump să găzduiască această întâlnire,” a spus Bondarev, punând sub semnul întrebării scopul și beneficiul. „La început a spus: ‘Vreau să mă întâlnesc cu Vladimir și vom ajunge cumva la o înțelegere’”. Dar apoi, a adăugat el, Trump și secretarul de stat Marco Rubio au spus că întâlnirea este pentru a afla ce vrea Putin, când „este total vizibil ce vrea cealaltă parte”.

Putin a declarat de mult timp că cere ca Ucraina să cedeze patru regiuni bogate în resurse și să recunoască anexarea ilegală a Crimeei din 2014. Putin mai dorește ca Ucraina să fie exclusă din NATO și armata sa să fie restricționată până la punctul în care să devină aproape inutilă.

Rubio a spus marți că întâlnirea cu Putin „nu este o concesie,” ci o „întâlnire de tatonare.” „O întâlnire este ceea ce faci pentru a înțelege situația și a lua o decizie,” a susținut Rubio, adăugând că șansele de succes vor fi clare încă de la început.

Întâlnirile dintre președinții SUA și Rusiei - liderii țărilor cu cele mai mari arsenale nucleare din lume - sunt de obicei minuțios coregrafiate, cu rezultate concrete convenite din timp, fără a lăsa nimic la voia întâmplării.

Atacurile lui Putin la adresa legitimității lui Zelenski, chiar pe 1 august, și descrierea Ucrainei ca stat corupt și artificial, îl plasează ferm pe ucrainean pe un plan inferior, demn de o întâlnire doar atunci când va accepta condițiile Rusiei.

„Putin ar vrea să-i prezinte lui Trump situația așa: cu tine, Donald, știm cum se fac lucrurile, iar toți acești oameni din Europa și acest băiat enervant Zelenski, nu ar trebui să fie implicați,” a spus Bondarev. „Ei nu știu ce să facă. Ei nu știu ce vor. Noi știm ce vrem, așa că hai să cădem de acord.” Poate că Trump ar putea fi măgulit astfel.

Trump, poate fără să vrea, întărește această narațiune. La o conferință de presă luni, a părut să descrie doi oameni duri care rezolvă împreună o înțelegere, respingând implicarea lui Zelenski și afirmând că liderii europeni „se bazează foarte mult pe mine. Dacă nu eram eu, chestia asta nu s-ar fi rezolvat niciodată până la ultimul om rămas în viață.”

Trump și-a exprimat o puternică nemulțumire față de Zelenski, pe care păre să-l considere responsabil pentru lupte: „Mă înțeleg cu Zelenski, dar nu sunt de acord cu ce a făcut - foarte, foarte puternic nu sunt de acord. Acesta este un război care nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată,” a spus el.

El s-a plâns de faptul că Zelenski invocă obstacolele din constituția Ucrainei pentru schimbarea granițelor: „Are aprobare să meargă la război, să omoare pe toată lumea, dar are nevoie de aprobare pentru un schimb de teritorii,” a spus Trump. Totuși, Trump nu a menționat că Rusia a înscris rapid regiunile invadate și anexate ilegal în propria constituție, pentru a împiedica returnarea lor.

Lăudându-se că Putin i-a spus cât de „dur” este, Trump a numit Rusia „dură” și a descris invazia lui Putin ca pe o reflectare a caracterului rus. „Este o națiune războinică,” a spus Trump. „Asta fac ei. Poartă multe războaie.”

L-a avertizat pe Zelenski că trebuie să accepte „un schimb de teritorii” care ar fi „spre binele Ucrainei,” dar și „lucruri rele pentru ambele părți.”

Roderich Kiesewetter, membru al parlamentului german din Uniunea Creștin-Democrată condusă de cancelarul Friedrich Merz, a declarat că excluderea Europei și Ucrainei din întâlnirea din Alaska înseamnă sfârșitul Occidentului, în sensul unei alianțe colective între Statele Unite, Uniunea Europeană și aliații NATO. „Occidentul” ca termen emoțional sau etic „este terminat”, a spus Kiesewetter. „Aceasta este principala mea îngrijorare.” O altă temere, a adăugat el, este legat de soarta ucrainenilor.

Putin are și alte obiective în Alaska, ministrul adjunct de externe rus Serghei Riabkov afirmând marți că un obiectiv-cheie al Moscovei este „normalizarea” relațiilor cu SUA - o referire la obiectivul Kremlinului de a ridica sancțiunile, de a restabili zborurile directe și de a permite afaceri între SUA și Rusia.

Rusia dorește, de asemenea, să dea vina pe Ucraina pentru eșecul lui Trump de a pune capăt războiului până acum, potrivit analiștilor, sperând că administrația Trump ar putea opri sprijinul de informații pentru Ucraina, așa cum a încetinit livrările de arme.

Având în vedere recentele avansuri pe câmpul de luptă, Putin este convins că victoria este la îndemână, potrivit analiștilor ruși, și nu este dispus să facă compromisuri, în ciuda pierderilor uriașe. Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale estimează că numărul rușilor uciși sau răniți va ajunge la un milion în această vară.

Dar fostul oficial de rang înalt al Kremlinului a spus că lui Putin nu-i mai pasă de costul uman al războiului. „Este ca o broască țestoasă,” a spus fostul oficial. „Nimic nu îl mai afectează în carapacea lui”.

Oboseala războiului pare să se instaleze din toate părțile. Oficialul a spus că majoritatea oamenilor din Kremlin se opun războiului, dar se tem să-i spună lui Putin. „Toată lumea se teme de Putin. Oamenii nu vor să vorbească despre compromisuri pentru că trebuie să arate că sunt patrioți,” a spus el.

Cât despre summit, fostul oficial a spus: „Am așteptări scăzute... Fie vor trebui să dea un ultimatum Ucrainei, fie vor pleca cu foarte puține rezultate”.

Sursa: Rador Radio România