China a mobilizat avioane și nave de război în jurul Taiwanului. SUA se declară „foarte îngrijorate”

China a anunțat că a început exerciții militare în jurul Taiwanului, anunță ANSA, care face un tablou amănunțit al mișcărilor militare din zona în cauză.
„Avioane de luptă, bombardiere și alte avioane avansate au zburat peste strâmtoarea Taiwanului”, a informat rețeaua de stat CCTV, potrivit căreia „mai multe distrugătoare și fregate ale Comandamentului Naval al Frontului de Est au efectuat manevre în mod simultan”. Exercițiile, numite Joint Sword-2024B, "testează capacitățile operaționale comune ale trupelor comandamentului frontului", se arată într-un comunicat al Ministerului Apărării.
China a informat că a desfășurat avioane și nave de război în exercițiile sale pentru a încercui Taiwanul. „Avioane de luptă și bombardiere și alte avioane avansate au zburat peste strâmtoarea Taiwan”, a relatat rețeaua de stat CCTV, potrivit căreia „mai multe distrugătoare și fregate ale Comandamentului Naval al Frontului de Est au efectuat manevre în mod simultan”.
Taiwanul, la rândul său, a anunțat că a desfășurat „forțe adecvate” ca răspuns la începerea exercițiilor militare chineze. Succesiv, președintele taiwanez William Lai a ținut o reuniune „la nivel înalt” a Consiliului de Securitate, pentru a face un bilanț al situației. Ministerul Apărării a condamnat într-o declarație "comportamentul irațional și provocator" al Beijingului, precizând că "a desfășurat forțe adecvate pentru a răspunde în mod corespunzător, cu scopul de a proteja libertatea și democrația, precum și de a apăra suveranitatea" Taiwanului.
Lai și-a reînnoit promisiunea privind protejarea democrației în Taiwan. „În fața amenințărilor externe, aș dori să îi asigur pe compatrioții mei că Guvernul va continua să apere sistemul constituțional democratic și liber, să protejeze Taiwanul democratic și să salveze securitatea națională”, a remarcat Lai într-o postare pe Facebook, la câteva zile după aprecierile exprimate pe 10 octombrie pentru cea de-a 113-a aniversare a Republicii Chineze, denumirea oficială a insulei, la baza demonstrației de forță a Beijingului.
Ministerul Apărării din Taiwan a declarat, apoi, că insulele periferice, precum Matsu și Kinmen, care se află la câteva mile de coasta chineză, „sunt într-o stare de alertă maximă", în timp ce președintele William Lai este ocupat cu Consiliul de Securitate Națională cu privire la manevrele militarilor chinezi”, relatează presa locală.
Statele Unite s-au declarat „serios îngrijorate de exercițiile militare comune ale Armatei Populare de Eliberare în și în jurul strâmtorii Taiwanului”. Într-o declarație, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller, a remarcat că răspunsul Beijingului „cu provocări militare la un discurs anual de rutină (al președintelui Lai din10 octombrie) este nejustificat și riscă să escaladeze”. Invitația este „de a acționa cu moderație și de a evita ulterioare acțiuni, care ar putea submina pacea și stabilitatea în strâmtoarea Taiwan și în regiune”, esențiale pentru pacea și prosperitatea regională.
Scopul manevrelor militare ale Chinei în jurul Taiwanului este de a bloca porturi și zone cheie, de a ataca ținte maritime și terestre, de a câștiga superioritate globală și de a trimite un „avertisment important la adresa actelor separatiste ale forțelor de Independență ale Taiwanului”, a afirmat Beijingul. În acest scop, Comandamentul Frontului de Est al Armatei de Eliberare a Poporului, a raportat purtătorul de cuvânt Li Xi, a trimis trupe din Armată, Marină și Aeronautică pentru exercițiile „Joint Sword-2024B” în strâmtoarea Taiwanului și în zonele dinspre nordul, sudul și estul insulei. Trupele „de la mai multe servicii sunt angajate în exerciții comune”, cu scopul de a se concentra „pe problemele de patrulare și de pregătire pentru luptă mare-aer, pentru a testa capacitățile operaționale comune”, a adăugat purtătorul de cuvânt, pentru care operațiunea este „legitimă și necesară pentru a proteja suveranitatea și unitatea națională”. Comunicatul nu a oferit detalii suplimentare, inclusiv durata programată a operațiunilor, dar din hărțile publicate de mass-media statală rezultă o blocare maritimă în jurul insulei, structurată pe nouă zone, una mai mult decât în ciclul „Joint Sword 2024-A”.
Proba de forță a Beijingului a urmat discursului președintelui taiwanez, William Lai, pentru sărbătorile din 10 octombrie, care marchează cea de-a 113-a aniversare a Republicii Chineze, denumirea oficială a capitalei Taipei. Lai, numit „separatist” și „făuritor de probleme” de către conducerea statului mandarin, a promis că „va rezista anexării” insulei și a insistat că Beijingul și Taipei „nu sunt subordonate una alteia” și că Republica Populară nu are dreptul să reprezintă insula. Potrivit Dragonului, toate sunt „provocari” capabile să cauzeze „un dezastru” în Taiwan.
La rândul său, paza de coastă chineză a raportat că și-a trimis navele să efectueze „inspecții” în jurul Taiwanului, ca parte a exercițiilor militare împotriva insulei, pe care Beijingul o revendică ca parte din teritoriul său, să fie reunificată chiar și prin forță, dacă este necesar. Unitățile 2901, 1305, 1303 și 2102 „desfășoară inspecții în apele din jurul insulei Taiwan, în conformitate cu legea bazată pe principiul Unității Chinei”, a declarat purtătorul de cuvânt al Pazei de coastă, Liu Dejun, într-un comunicat. Unitățile au fost detectate ieri că navighează de la nord la sud, pentru a ajunge la portavionul Liaoning din Pacific.
Paza de coastă din Taiwan a declarat că a arestat un cetățean chinez pe una dintre insulele sale periferice, în urma a ceea ce a fost evaluat drept un posibil caz de „intruziune”, pe fondul exercițiilor militare ale Beijingului în jurul insulei. „Nu este exclus ca tentativa de clandestinitate a unei nave mici să fie o intruziune în zona gri legată de manevrele militare”, a explicat Paza de coastă într-un comunicat, referindu-se la tacticile pe care Pentagonul le definește ca fiind o serie de acte, care se opresc în pragul unui act explicit de război.
Sursa: Rador Radio România
Comentarii