Indicatorul este urmărit cu mare atenție, atât este de determinantă ponderea Chinei în economie. Pentru a evita recesiunea, susținută de creșterea dobânzilor, Imperiul de Mijloc va juca oare rolul de locomotivă mondială în 2023?, se întreabă publicația franceză La Tribune.

Deși incertitudinea continuă din cauza tensiunilor provocate de războiul din Ucraina, China ar urma sa aibă un comerț sănătos, cu o creștere așteptată de "circa" 5% în 2023, potrivit unui raport de activitate al guvernului publicat duminică, la deschiderea sesiunii anuale a Adunării Naționale Populare (ANP, Parlamentul chinez).

Dar această prognoză este ușor inferioară celei a Fondului Monetar Internațional (FMI), care anticipa o creștere de +5,2% în 2023, contribuind la un sfert din creșterea mondială.

Acest obiectiv de creștere a PIB este unul din cele mai modeste de decenii.

De aceea, persistă îngrijorări cu privire la sectorul imobiliar chinez, extrem de supra-îndatorat. Mulți promotori se luptă pentru supraviețuire după o înăsprire de către Beijing a condițiilor de acces la credite, în vreme ce vânzările imobiliare sunt în scădere.

Pentru a evita prăbușirea, China s-a hotărât să ridice restricțiile drastice legate de criza Covid. 

"O relansare solidă"

După trei ani de încetinire din cauza restricțiilor anti-Covid, "economia chineză cunoaște o relansare solidă", a subliniat raportul prim-ministrului care își încheie mandatul, Li Keqiang, prezent alături de cei 3.000 de deputați ai ANP.

În 2022, PIB chinez a crescut cu numai 3%, o creștere dintre cele mai slabe în 40 de ani, pe fondul încetinirii economice, a epidemiei de Covid-19, a izolărilor și a unei crize în domeniul imobiliar.

Li Keqiang a prezentat ieri și bugetul apărării, care a continuat să crească an de an: într-un context de tensiuni puternice între China și Statele Unite, în special în chestiunea Taiwanului, acesta va crește din nou.

Xi Jinping se îndreaptă spre un al treilea mandat prezidențial

La congresul Partidului Comunist din octombrie, mandatul politicianului de 69 de ani, aflat la putere din 2012, fusese deja prelungit cu cinci ani în fruntea organizației politice și a armatei.

În această sesiune, Parlamentul chinez ar urma să-i acorde un al treilea mandat prezidențial fără precedent lui Xi Jinping, în ciuda crizei cauzate de trei ani de Covid.

Nici decesele din cauza pandemiei, nici protestele furioase din noiembrie împotriva restricțiilor sanitare, nici costul economic al acestora din urmă nu par să stea în calea acestui nou mandat de cinci ani, notează publicația belgiană Le Soir.

Xi Jinping rămâne cel mai puternic politician din ultimele decenii, chiar dacă recentele tulburări din China i-au fisurat imaginea de lider infailibil. Însă, acest lucru nu va afecta organizarea atentă a sesiunii parlamentare, marea "slujbă" politică anuală.

Ca în fiecare an, cei aproape 3.000 de deputați ai Congresului Național al Poporului (ANP) vor ratifica ca un singur om deciziile Partidului Comunist Chinez (PCC) la putere - în special numirea unui nou prim-ministru -, într-un cadru solemn la Palatului Poporului.

Sesiunea ar trebui să dureze aproximativ zece zile și noul mandat prezidențial este de așteptat să fie votat spre final. A priori, Li Qiang, apropiat al președintelui și liderului partidului din Shanghai, va fi numit prim-ministru.

"Opinia publică cu privire la (Xi Jinping) nu este probabil foarte bună, politica "zero Covid" a subminat încrederea oamenilor", observă Alfred Muluan Wu, profesor asociat la Lee Kuan Yew School of Public Policy, Universitatea Națională din Singapore.

În ciuda acestui fapt, președintele menține o poziție "destul de puternică" în fruntea partidului, ceea ce îl face practic de neatins, adaugă el.

Până în decembrie anul trecut, China a menținut una dintre cele mai stricte politici anti-Covid din lume, punând între paranteze creșterea economică și viața de zi cu zi a locuitorilor săi timp de aproape trei ani, între teste PCR aproape zilnice, carantine lungi și restricții de călătorie.

O politică "zero Covid" asociată foarte rapid cu imaginea lui Xi Jinping însuși: de asemenea, când în noiembrie au izbucnit în toată țara demonstrații împotriva acestor măsuri, unii nu au ezitat să-i ceară plecarea.

Imediat după aceea, restricțiile au fost ridicate, ducând la o explozie de cazuri și decese, ale căror cifre oficiale sunt mult subestimate.

Pe măsură ce țara pare să iasă încet din pandemie, Xi Jinping, care și-a plasat cei mai loiali susținători în posturile înalte ale partidului, pare mai puternic ca niciodată.

Săptămâna aceasta, un lung portret publicat de "Cotidianul Poporului" l-a descris drept un lider neobosit, lăudându-i simțul sacrificiului și asigurând că "oamenii obișnuiți îl văd ca pe o rudă dragă".

Și, în sfârșit, protestele din noiembrie, departe de a-l zgudui, "i-au oferit exact ușa de ieșire pe care o căuta", a declarat Christopher Johnson, director al firmei de consultanță China Strategies Group.

"Dacă abandonarea «zero Covid» a mers bine, el ar putea spune că a ascultat oamenii. Dacă a mers prost, ar putea da vina pe protestatari și pe «forțele străine ostile» despre care șeful său de securitate a sugerat public că îl sprijină", a scris el în revista Foreign Affairs.

Aceeași părere o are și Steve Tsang, director al Institutului SOAS China de la Universitatea din Londra: Xi Jinping "a acționat decisiv atunci când, în timpul demonstrațiilor, s-a cerut plecarea sa și cea și PCC. El a înăbușit protestele și a îndepărtat motivul furiei".

Deci "se poate prezenta ca un lider, mai degrabă decât ca cineva împins să reacționeze".

Sursa: RADOR