Starea economiei, inflația, șomajul, corupția, securitatea, justiția, pacea și războiul vor fi subiecte principale peste tot, notează dnevnik.bg.

Turcia

Votul prezidențial din Turcia de la sfârșitul primăverii este deosebit de important - nu atât din cauza soartei guvernării șefului statului, Recep Tayyip Erdoğan. Întrebarea este dacă, în ambiția lui de a continua să domine politica, deciziile economice și financiare, religia, educația și multe alte domenii, el va lăsa vreun spațiu pentru opoziție în viața publică. Victoria sau înfrângerea lui Erdoğan vor fi foarte importante și pentru relațiile cu Rusia, Siria, Iran și Orientul Mijlociu în ansamblu, cu UE, SUA și China, influența Ankarei în Estul Mediteranei, Balcanii de Vest, Caucaz, Asia Centrală.

Oamenii din Turcia au tendința de a denumi toate alegerile prezidențiale istorice - dar alegerile din iunie 2023 vor fi într-adevăr istorice, a comentat Ahmet Kuru, profesor de științe politice la Universitatea de Stat din San Diego, pentru platforma The Conversation. Potrivit acestuia, există deja o suspiciune că potențialii candidați la președinție sunt ținte, primarul popular al Istanbulului fiind condamnat la închisoare în decembrie - o sentință care, dacă va fi menținută în apel, îi va interzice să candideze pentru orice funcție politică.

Dacă Erdoğan va câștiga, el se va putea prezenta drept al doilea cel mai important lider al țării, după Mustafa Kemal Atatürk și fondatorul Turciei secolului XXI.

Dacă Erdoğan pierde, unii se întreabă deja dacă el va recunoaște rezultatul. Turcia poate evita o astfel de dramă, dar o astfel de schimbare la Ankara poate fi resimțită peste tot. De la acțiunile în justiție împotriva lui și a oficialilor guvernamentali numiți de el pentru presupuse infracțiuni până la prietenii săi în afaceri pentru o presupusă corupție.

Rezultatul alegerilor va stabili și viitorul relațiilor religie-stat, fiind posibil ca Direcția pentru Afaceri Religioase a Turciei, care controlează 80.000 de moschei și e un aliat-cheie al lui Erdoğan, să se dovedească cu atribuții limitate, a mai spus Kuru.

Grecia

La scurt timp după aceasta, Grecia va vota pentru alegeri parlamentare la termen și, deocamdată, se pare că premierul conservator Kyriakos Mitsotakis le va câștiga, dar - spre deosebire de 2019 - partidul său Noua Democrație ar putea fi obligat să caute un partener de coaliție pentru a guverna.

Unul dintre motive este că la vot, care trebuie să aibă loc până în iulie 2023, pentru prima dată din 1990, se renunță la regula conform căreia câștigătorul celor mai multe voturi primește un bonus. Acestea sunt 50 de locuri de deputat, vizând un parlament mai stabil decât îl produce sistemul standard de distribuție proporțională de 300 de locuri din Atena.

Rămâne de văzut cum va face față acestei provocări sistemul politic al Greciei. Regula este în vigoare de 33 de ani și a fost schimbată prin lege de extrema stângă Siriza în 2016, dar intră în vigoare acum. Și aceasta nu se va menține - în 2020, la scurt timp după venirea la putere, Noua Democrație a corectat-o cu un sistem diferit și mult mai complex de bonusuri, care va intra în vigoare cel târziu în 2027. Oare toate acestea nu vor încetini procesul de luare a deciziilor în vremuri foarte dinamice pentru Europa și lume?

Polonia

Polonezii urmează să voteze la alegeri la termen pentru ambele camere ale parlamentului, în toamnă - undeva la sfârșitul lunii octombrie sau începutul lunii noiembrie. Partidul național-conservator Lege și Justiție, care guvernează din 2015, va trebui să facă un efort foarte serios pentru a câștiga aceste alegeri. Deja la sfârșitul anului trecut, liderii săi au arătat că sunt gata să dezlănțuie retorică naționalistă, anti-Bruxelles, populistă și chiar antigermană. Dar nu este sigur că le va face aceeași treabă ca în cazurile anterioare.

Principalul partid de opoziție al lui Donald Tusk, fostul președinte al Consiliului European, menține consensul național în problemele de apărare, legăturile atlantice cu SUA și ajutorul acordat Ucrainei. Dar poziția antieuropeană a autorităților a fost criticată și se caută urgent răspunsuri pentru rezultatele controversate și eșecurile din politica energetică și de unde vor veni - și unde vor ajunge zecile de miliarde de euro și dolari alocate pentru înarmarea rapidă a armatei.

Dacă Legea și Justiție pierde alegerile, aceasta l-ar lăsa pe Viktor Orbán și mai izolat în Ungaria și ar îmbunătăți relațiile cu Berlinul. Există, de asemenea, potențialul ca și Varșovia să-și consolideze pozițiile ca un centru politic și gravitațional pentru luarea unor decizii importante pentru UE, în lumina faptului că Europa de Est, din cauza războiului din Ucraina, are astăzi mai multă pondere.

Campania în SUA

Cum va funcționa noua componență a Congresului de la Washington se va vedea săptămâna aceasta, când cele două camere vor fi constituite după alegerile parțiale de la începutul lunii noiembrie 2022. De asta depinde și cât de mult își va putea promova președintele Joe Biden politica privind Statele Unite și relațiile cu lumea în următorii doi ani.

Acest lucru va juca, de asemenea, un rol semnificativ în campania electorală din noiembrie 2024, care este deja în derulare. Pretendenții pentru Casa Albă ar trebui să se anunțe acum, pentru a avea timp să strângă fonduri și aliați înainte de începerea primelor alegeri de partid în ianuarie 2024. Conferințele naționale ale democraților și republicanilor pentru a-și alege candidatul sunt în vara anului 2024. Joe Biden își poate permite să aștepte dacă s-a hotărât deja că vrea un alt mandat, dar campaniile celorlalți ar trebui să înceapă nu mai târziu de vară și de începutul toamnei.

Toate acestea nu vor schimba semnificativ în 2023 politica Washingtonului față de NATO, Ucraina și Rusia sau relațiile comerciale cu Uniunea Europeană și China, dar pot dezvălui procese care se vor dovedi a fi semnale decisive de schimbare la începutul anului 2025, când la Casa Albă și la Capitoliu încep noi mandate.

Pregătirea pentru un nou Parlament European și Comisia Europeană

Într-un an și jumătate, UE va avea o nouă componență a Parlamentului și a Comisiei Europene, iar primele momente importante ale campaniei vor avea loc deja în 2023.

Alegerile, la care vor fi chemați să participe sute de milioane de cetățeni ai UE, ar trebui să fie în primăvara lui 2024. Conform rezultatelor, în vara anului 2024 se va stabili și cine va fi președintele Comisiei Europene, care va fi structura acesteia și cine vor fi comisarii europeni naționali, dar aprobarea lor este de obicei abia în toamnă.

Dar în anul care tocmai a început, marile familii politice ale Europei, în special Partidul Popular European, Partidul Socialiștilor Europeni, liberalii de la Renew Europe și Verzii, vor trebui să clarifice ce fel de campanie vor avea, indiferent dacă vor avea un singur candidat (un sistem care nu a funcționat în 2019, mai ales din cauza intervenției lui Emmanuel Macron), vor avea unele acțiuni politice demonstrative, cum ar fi disocierea de liderii naționali corupți…

Și încă ceva

În întreaga lume, vor avea loc alegeri importante în țări cheie africane și asiatice cu peste 200 de milioane de locuitori, dar efectul lor pentru moment pare să nu afecteze în mod direct Bulgaria.

O țară cum este Nigeria, unde la 23 februarie vor avea loc alegeri prezidențiale, după opt ani deținuți de președintele Muhammadu Buhari, care a preluat puterea în primul transfer pașnic de putere. El trebuie să se retragă după două mandate, iar asta schimbă peisajul electoral, pentru că doar pentru a doua oară de la tranziția la guvernare civilă în 1999 nu există un candidat care să fie un președinte în funcție. Alături de alți factori, acest lucru crește riscul de a nu avea un câștigător clar, iar până acum nu a avut loc un tur de scrutin, iar comisia electorală va avea la dispoziție doar o săptămână pentru a-l organiza. Și toate acestea într-un moment în care amploarea violenței care afectează Nigeria nu a mai fost văzută de la sfârșitul războiului civil din 1970.

Pakistanul este țara din Asia unde sunt programate alegeri parlamentare importante, dar acolo nici măcar nu este clar când ar trebui programate. Liderul opoziției, fostul prim-ministru Imrah Khan, pretinde că câștigă două treimi din locuri pentru a schimba constituția și a guverna în pace, dar se va mulțumi oare cu mai puțin și cum? Țara se află într-o criză economică, un dezastru ecologic și o criză de încredere în autorități. Este puțin probabil ca votul să aducă un răspuns la necazurile Pakistanului, care trebuie să negocieze din nou cu Fondul Monetar Internațional, deoarece fără un plan suplimentar de salvare, acesta nu va avea lichiditatea necesară pentru ca statul să funcționeze. Și încă ceva - nu poți scoate niciodată violența electorală din ecuație. Pakistanul este plin de arme și extrem de polarizat, iar în urmă cu câteva săptămâni s-a trans asupra lui Khan la un miting.

sursa: RADOR