De când Rusia a invadat Ucraina, statele membre analizează cererea Kievului de a intra rapid în Uniunea Europeană.

Întrebarea dacă Ucraina ar trebui să primească statutul de „țară candidată”, primul pas major pe drumul lung și sinuos către aderarea la UE, ar putea fi pe ordinea de zi a unei întruniri a liderilor UE înainte de sfârșitul președinției franceze a Consiliului, în 30 iunie.

Dar, până în prezent, nu există un consens cu privire la cum ar trebui să arate primul pas al Ucrainei. Președintele Volodimir Zelenski a mers chiar până la a spune că Ucraina nu „are nevoie de alternative la candidatura la UE”.

„Nu avem nevoie de compromisuri”, a declarat Zelenski la Kiev, în timpul unei conferințe de presă comune cu premierul portughez Antonio Costa, aflat în vizită săptămâna trecută.

Cuvintele de susținere pentru viitorul Ucrainei în UE nu lipsesc, statutul de țară candidată este adesea (intenționat) încurcat de statutul de membru cu drepturi depline, dar comentariile de susținere evită termenele clare și abundă avertismentele privind trecerea în viteză prin anumite părți ale labirintului politicii de extindere a UE.

În harta de mai jos, rețeaua EURACTIV analizează care sunt capitalele pregătite să sprijine desemnarea Ucrainei drept țară candidată la UE în viitorul imediat.

Doar opt țări par a susține acordarea necondiționată a statului de stat candidat.

EURACTIV nu a făcut nicio presupunere cu privire la viitorul aviz al Comisiei cu privire la acest aspect. Țările al căror sprijin pentru acordarea statutului de țară candidată Ucrainei depinde de o evaluare pozitivă (de exemplu, Spania) din partea Comisiei au fost marcate ca fiind „ezitante”.

O logică similară a fost urmată și pentru țările care au susținut în principiu statutul de țară candidată, dar care ezită să fixeze și o dată în calendar, cum ar fi sfârșitul lunii iunie (de exemplu, Portugalia).

Atât Slovenia, cât și Ungaria și-au exprimat la începutul războiului sprijinul pentru acordarea statutului de țară candidată Ucrainei cât mai curând posibil. Cu toate acestea, în urma alegerilor care au dus la o schimbare de guvern la Ljubljana și a relațiilor din ce în ce mai tensionate dintre Budapesta și Kiev, poziția actuală a celor două capitale este neclară.