Berlinul are dreptul de a deporta solicitanți de azil în alte state din Uniunea Europeană, chiar dacă aici sunt condiții mai proaste de viață, a stabilit marți Curtea de Justiție de la Luxemburg. Excepții se vor aplica doar în cazuri extreme.

Judecătorii instanței europene au decis că sistemele de beneficii sociale și condițiile de viață din unele țări nu reprezintă temeiuri pentru blocarea returnării solicitanților de azil, relatează Deutsche Welle.

Ce a decis Curtea de Justiție a UE?

  • deficiențele din sistemul de protecție socială al unui stat membru nu ar trebui să împiedice deportarea solicitanților de azil.
  • excepțiile se aplică doar în cazuri extreme, în care solicitantul în cauză este lipsit de "nevoile de bază, cum ar fi hrană, igienă și găsirea unui adăpost", au stabilit judecătorii.
  • CJUE a subliniat faptul că sistemul de azil din UE se bazează pe încredere reciprocă și că deciziile luate de statele Uniunii trebuie să respecte drepturile omului.
  • instanța a mai decis că trebuie respinse cererile de azil în cazurile în care solicitanții se bucură deja de protecție subsidiară într-un alt stat membru.

Care sunt normele UE în materie de azil?

Conform Regulamentului UE din Dublin, solicitanții de azil trebuie să își depună cererea în țară de intrare în UE. Această țară este responsabilă pentru protejarea persoanelor respective. Migranții care se deplasează în altă țară în mod ilegal și depun aici o altă solicitare de azil pot fi returnați în țara de intrare în Uniune. Acest transfer trebuie să aibă loc într-o perioadă de șase luni.

Cum s-a ajuns la CJUE?

Judecători din Germania au cerut instanței europene să interpreteze regulile privind azilul în urma mai multor cazuri ce le-au ridicat probleme. Într-un caz, un bărbat din Gambia a depus o cerere de azil în Italia, după care a plecat în Germania, unde a depus o altă cerere. În fața unei instanțe germane, el a argumentat că nu ar trebui trimis înapoi în Italia, deoarece în această țară condițiile pentru refugiați sunt mai proaste. 

Ce urmează?

Verdictul Curții Europene de Justiție îi dă dreptul Germaniei de a întoarce solicitanții de azil în țara de intrare în UE, dar decizia finală va aparține instanțelor federale germane. Nu e clar cum vor răspunde Ungaria, Italia și Polonia, având în vedere că guvernele celor trei state membre s-au opus de la început preluării refugiaților.

În 2018, Germania a transferat mai mult de 8.000 de solicitanți de azil în alte state ale UE, cei mai mulți în Italia și câțiva - în Grecia. Ungaria nu a acceptat niciunul.