Berlinul are dreptul de a deporta solicitanţi de azil în alte state din Uniunea Europeană, chiar dacă aici sunt condiţii mai proaste de viaţă, a stabilit marţi Curtea de Justiţie de la Luxemburg. Excepţii se vor aplica doar în cazuri extreme.

Judecătorii instanţei europene au decis că sistemele de beneficii sociale și condițiile de viață din unele țări nu reprezintă temeiuri pentru blocarea returnării solicitanţilor de azil, relatează Deutsche Welle.

Ce a decis Curtea de Justiţie a UE?

  • deficiențele din sistemul de protecție socială al unui stat membru nu ar trebui să împiedice deportarea solicitanților de azil.
  • excepțiile se aplică doar în cazuri extreme, în care solicitantul în cauză este lipsit de "nevoile de bază, cum ar fi hrană, igienă și găsirea unui adăpost", au stabilit judecătorii.
  • CJUE a subliniat faptul că sistemul de azil din UE se bazează pe încredere reciprocă și că deciziile luate de statele Uniunii trebuie să respecte drepturile omului.
  • instanţa a mai decis că trebuie respinse cererile de azil în cazurile în care solicitanţii se bucură deja de protecție subsidiară într-un alt stat membru.

Care sunt normele UE în materie de azil?

Conform Regulamentului UE din Dublin, solicitanții de azil trebuie să își depună cererea în țară de intrare în UE. Această țară este responsabilă pentru protejarea persoanelor respective. Migranții care se deplasează în altă țară în mod ilegal și depun aici o altă solicitare de azil pot fi returnați în ţara de intrare în Uniune. Acest transfer trebuie să aibă loc într-o perioadă de șase luni.

Cum s-a ajuns la CJUE?

Judecători din Germania au cerut instanţei europene să interpreteze regulile privind azilul în urma mai multor cazuri ce le-au ridicat probleme. Într-un caz, un bărbat din Gambia a depus o cerere de azil în Italia, după care a plecat în Germania, unde a depus o altă cerere. În faţa unei instanţe germane, el a argumentat că nu ar trebui trimis înapoi în Italia, deoarece în această ţară condiţiile pentru refugiaţi sunt mai proaste. 

Ce urmează?

Verdictul Curţii Europene de Justiţie îi dă dreptul Germaniei de a întoarce solicitanții de azil în ţara de intrare în UE, dar decizia finală va aparţine instanțelor federale germane. Nu e clar cum vor răspunde Ungaria, Italia și Polonia, având în vedere că guvernele celor trei state membre s-au opus de la început preluării refugiaților.

În 2018, Germania a transferat mai mult de 8.000 de solicitanți de azil în alte state ale UE, cei mai mulți în Italia şi câțiva - în Grecia. Ungaria nu a acceptat niciunul.