Germania poate refuza șomerilor din țările UE accesul la sistemul de beneficii Hartz IV, chiar dacă au lucrat o perioadă în această țară, excluderea nefiind contrară principiului egalității de tratament, a decis, marți, Curtea de Justiție a UE în cauza C-67/14, având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată de Curtea Federală pentru Contencios Social din Germania.

Instanța germană a cerut Curții să stabilească dacă excluderea este compatibilă cu dreptul comunitar, în condițiile în care avea pe rol un litigiu între Jobcenter Berlin Neukölln și Nazifa Alimanovici, o suedeză de origine bosniacă, și cei trei copii ai săi, Sonita, Valentina și Valentino, și ei cu cetățenie suedeză, dar născuți în Germania.

După ce a locuit o perioadă în străinătate, familia a revenit în Germania în iunie 2010. De atunci și până în mai 2011, Nazifa Alimanovici și Sonita, fiica cea mare, au prestat diverse activități pe perioadă determinată sau ocazional.

Între 1 decembrie 2011 și 31 mai 2012, ele au primit alocații de subzistență pentru beneficiarii apți de muncă (Arbeitslosengeld II), iar ceilalți doi copii au beneficiat de alocații sociale pentru beneficiarii inapți de muncă.

Ulterior, autoritatea germană competentă, Jobcenter Berlin Neukölln, a încetat să plătească aceste alocații apreciind că, în calitate de solicitanți de muncă străini, Nazifa și Sonia Alimanovici, și, pe cale de consecință, Valentina și Valentino, erau excluși de la beneficiul alocațiilor în discuție.

Decizie similară în cazul româncei Dano

Anul trecut, CJUE a dat un verdict similar în cazul româncei Elisabeta Dano.

Un stat membru al Uniunii Europene trebuie să aibă posibilitatea să refuze acordarea de ajutoare sociale pentru cetățenii care nu muncesc și vin dintr-o altă țară doar pentru a obține prestații sociale, a stabilit, pe 11 noiembrie 2014, CJUE, sesizată de o instanță tot din Germania.

Doi cetățeni români, Elisabeta Dano și fiul său Florin, au făcut plângere împotriva Jobcenter Leipzig, care a refuzat să le acorde prestații ale asigurării de bază.

Tribunalul Social din Leipzig a adresat o întrebare instanței europene, iar CJUE a stabilit că orice stat membru trebuie să aibă posibilitatea de a refuza să ofere prestații sociale pentru cetățenii care nu muncesc și care se folosesc de libertatea de circulație doar pentru a obține ajutorul social al unui alt stat membru.

Pentru a putea avea acces la anumite prestații sociale, resortisanții altor state membre nu pot pretinde o egalitate de tratament cu cei ai statului gazdă decât dacă șederea lor respectă condițiile Directivei "cetățean al Uniunii", a stabilit CJUE.

Curtea a precizat că Directiva urmărește să împiedice cetățenii UE care sunt inactivi din punct de vedere economic să utilizeze sistemul de protecție socială al statului membru gazdă pentru a-și finanța mijloacele de existență.

"Prin urmare, un stat membru trebuie să aibă posibilitatea de a refuza acordarea de prestații sociale unor cetățeni ai Uniunii inactivi din punct de vedere economic care își exercită libertatea de circulație numai în scopul de a obține beneficiul ajutorului social al unui alt stat membru deși nu dispun de suficiente resurse pentru a pretinde să beneficieze de un drept de ședere”, a explicat instanța europeană.

Pe de altă parte, Curtea a precizat că trebuie examinat fiecare caz individual.