Apartenența unei persoane la Securitatea Statului va fi verificată din nou, chiar dacă aceasta a fost deja comunicată, în cazul în care acea persoană va candida din nou pentru o funcție publică, a decis Parlamentul de la Sofia.

După aproape trei ore de dezbateri, Parlamentul de la Sofia a adoptat în formă finală amendamentele la Legea privind accesul și devoalarea documentelor și privind anunțarea colaborării cetățenilor bulgari cu Serviciul de Securitate al Statului și serviciile de informații al Armatei Populare Bulgare, care reglementează activitățile așa-numitei Comisii privind Dosarele, scrie Dnevnik.

Propunerile făcute de formațiunea Bulgaria Democrată prevăd că apartenența unei persoane la Securitatea Statului va fi verificată din nou, chiar dacă aceasta a fost deja comunicată, în cazul în care acea persoană va candida din nou pentru o funcție publică. Decizia a fost adoptată cu voturile formațiunilor Continuăm Schimbarea, GERB-UDF și Bulgaria Democrată.Modificarea adusă actului de închidere a Comisiei, făcută de președintele Grupului parlamentar al Partidului Socialist Bulgar (BSP), Gheorghi Svilenski, nu a fost supusă la vot, la latitudinea președintelui de ședință, Kristian Vighenin.

Astfel, modificarea făcută în lege oferă posibilitatea de eludarea a deciziei Curții Supreme Administrative, care precizează că Comisia nu are competență de a comunica din nou persoanele a căror legătură cu fostele servicii a fost deja anunțată. Au putut fi auzite în cadrul dezbaterilor cunoscutele teze ale formațiunilor politice.

Bulgaria Democrată a cerut ca adevărul să nu le fie ascuns oamenilor. Potrivit deputaților formațiunii, legea nu și-a îndeplinit misiunea, deoarece în Bulgaria nu a existat lustrație și nu a fost restabilit sentimentul de dreptate în ceea ce privește regimul totalitar.

„Trebuie să știm, dacă există legături astăzi, create încă din trecut, cum s-au dezvoltat după aceea și să ne facem evaluarea noastră ca cetățeni într-o societate democratică. Cel puțin asta datorăm societății bulgare - să spargem dependențele de trecut”, a spus Atanas Slavov de la Bulgaria Democrată.

Potrivit Renei Stefanova de la Continuăm Schimbarea, legea protejează dreptul societății de a ști cine a făcut parte din servicii, în orice încercare de a accede la putere. Deputatul GERB Radomir Cholakov a susținut poziția conform căreia, din moment ce nu există lustrație, de fiecare dată când cineva vrea să ocupe o funcție publică, Comisia ar trebui să reamintească dacă a făcut parte din Securitatea Statului.

Cei mai activi din opoziție au fost deputații de la formațiunea Vâzrajdane, care consideră că această Comisie privind Dosarele este „o altă structură inutilă și parazită a administrației de stat” și au reamintit că activitatea acesteia costă aproximativ 4 milioane de leva pe an. Potrivit formațiunii, acest lucru se face pentru ca Bulgaria Democrată să-și poată „încălzi” alegătorii.

Partidul Socialist Bulgar s-a opus, de asemenea, propunerilor, și în afară de faptul că a amintit de apelul lor de ani de zile privind închiderea Comisiei și reformarea acesteia în Institutul Memoriei Naționale, le-a cerut colegilor să se concentreze pe reforma judiciară și să se ocupe de grijile oamenilor „acum și astăzi”. S-a auzit de asemenea și cunoscutul argument că cea mai mare parte a oamenilor care ar fi afectați de lege nu mai sunt în viață. Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți, care a susținut în primă lectură propunerile Bulgariei Democrate, a susținut de această dată că 30% din dosare au fost distruse și că, chiar dacă ar fi examinate, întregul adevăr nu va fi aflat. Ei au fost de acord cu argumentul că legea afectează persoanele cu vârsta de peste 65 de ani și au spus că întorcerea în trecut este contraproductivă, au spus că legea este o „gumă de mestecat pentru naivi”.

Ultima dată, în 2020, GERB și VMRO au încercat să rezolve problema mandatului expirat al Comisiei privind Dosarele, propunând reducerea numărului de membri al acesteia de la nouă la cinci persoane, iar alegerea să se facă în termen de o lună de la intrarea în vigoare a prevederilor, adică până la sfârșitul mandatului celui de-al 44-lea parlament, în care ambele partide au avut majoritatea. Proiectul de lege a fost retras după acuzațiile opoziției legate de acțiuni electorale.

Între timp, la finalul discuției pe marginea proiectului de lege, în sala de plen s-a ajuns aproape la bătaie, după un schimb de replici între deputatul de la Continuăm Schimbarea, Iskren Mitev, și liderul formațiunii Vâzrajdane, Kostadin Kostadinov. Votul a avut loc abia după ce vicepreședintele Adunării Naționale a anunțat o pauză pentru atenuarea tensiunilor.

Sursa: RADOR