Potrivit Avvenire (Italia), în cursul zilei de luni vor apărea mai multe detalii despre planul pe care CEO-ul Robert Kelly Ortberg l-a definit ca fiind necesar pentru competitivitatea pe termen lung a companiei, un plan care necesită „decizii dure”. În general, Boeing se pregătește să lase acasă 10% dintre angajați și nu se știe sigur dacă această măsură va fi de ajuns pentru salvarea companiei.

Măsurile drastice au devenit necesare din cauza problemelor financiare tot mai mari ale companiei, care în ianuarie a văzut explodand un panou de ușă de pe unul dintre avioanele sale 737 Max, în timpul unui zbor Alaska Airlines. Accidentul a provocat panică la bord, deoarece bagajele au fost aspirate și au căzut în grădina unui profesor din Portland, Oregon. Autoritățile de reglementare au ordonat punerea la sol a tuturor celor 171 de modele cu aceleași caracteristici și au cerut companiei să încetinească producția celui mai bine vândut avion cu reacție, ca parte a unei revizuiri mai ample pentru a îmbunătăți calitatea și siguranța proceselor sale de fabricație.

În același timp, Boeing se confruntă cu o grevă costisitoare a principalului său sindicat, care a început în urmă cu aproape o lună. Acțiunea industrială a 33.000 de membri ai Asociației Internaționale a Mașinilor și Lucrătorilor din Aeronautică a oprit producția de avioane 737 Max, 767 și 777 la fabricile din Washington, provocând noi întârzieri în livrări. Presupunând un salariu mediu anual de 100.000 de dolari, potrivit analistului Jefferies Sheila Kahyaoglu, o reducere de 10% a forței de muncă ar crea companiei economii de aproximativ 1,7 miliarde de dolari.

Necazurile companiei Boeing au început cu mai mult timp în urmă. Gigantul aerospațial american a ajuns pe primele pagini ale ziarelor în urma prăbușirii avioanelor Lion Air 610 din 29 octombrie 2018 și Ethiopian Airlines 302 pe 10 martie 2019, accidente cauzate de un software defect. În urma acestor accidente în care și-au pierdut viața 346, toate cele 737 Max 8, modelul implicat în ambele tragedii, au fost blocate timp de 20 de luni. Dezvoltatorul a plătit 2,5 miliarde de dolari pentru a soluționa ancheta penală. Astăzi, după luni marcate de incidente evitate în ultimul minut la mai mult de un zbor și de cazul celor doi astronauți care au rămas blocați pe Stația Spațială Internațională din cauza defecțiunii navei spațiale Starliner, care a decolat în ciuda unei vulnerabilități deja cunoscute, imaginea companiei este la fel de proastă. Astronauții se vor întoarce acasă în februarie anul viitor doar datorită intervenției arhi-rivalului SpaceX.

În ianuarie anul trecut, după accidentul care a avut loc pe aeronava 737 Max 9, primele verificări au arătat că ușa nu era singura componentă care nu fusese instalată suficient de sigur. Atenția s-a îndreptat către Spirit AeroSystems, o divizie desființată în 2005, responsabilă de construirea fuselajului și a altor părți ale aeronavei. Documentele legale depuse într-un proces al acționarilor au arătat că inspecțiile interne  la uzina companiei din Kansas au scos la iveală o „cantitate excesivă de defecte” și că unui angajat i s-a cerut să le ascundă . Însăși FAA a fost constransă să admită că era timpul să renunțe la practica controversată de a lăsa companiile să-și certifice singure calitatea produselor.

737 Max 9 ar fi reînceput să zboare după trei săptămâni, numai că între timp, o altă agenție federală, National Transportation Safety Board (NTSB), a descoperit  că patru șuruburi necesare pentru a fixa ușa zborului Alaska Airlines de fuzelaj lipseau complet. Ziarele de specialitate au început să publice dezvăluirile unor muncitori anonimi conform cărora chiar compania Boeing, și nu Spirit AeroSystems, reasamblase ușa în acest fel cu o zi înainte de zbor. Pe 21 februarie, Ed Clark, directorul executiv responsabil cu supravegherea programului 737 Max, a părăsit compania.

Luna următoare a sosit verdictul nemilos al FAA care, după o lună și jumătate de investigații, a denunțat „multe cazuri în care companiile nu au respectat cerințele de control ale calității industriale”, de multe ori din cauza angajaților care au ignorat protocoalele de securitate impuse. . Lista problemelor tehnice, datorate de multe ori unei aparente aproximări, disecate de „whistleblowerii” din ce în ce mai numeroși a crescut. În avioanele în construcție, de exemplu, au fost găsit găuri pentru instalarea șuruburilor care nu fuseseră realizate corespunzător.

Pe 25 martie, CEO Dave Calhoun și-a anunțat demisia. Succesorul său, Robert Kelly Ortberg, avea să preia mandatul abia pe 8 august. Iar necazurile, între timp, erau departe de a se termina. Pe 4 aprilie, un motor al unui avion Southwest Airlines 737 din Lubbock, Texas, a luat foc în timpul decolării. Patru zile mai târziu, la Denver, capacul unui motor 737-800 s-a desprins în timpul plecării. Dezvăluirile denunțătorilor au devenit din ce în ce mai dese. Santiago Paredes, fost angajat al Spirit AeroSystems, a vorbit despre „sute de defecte” găsite în fuzelaje. Fosta filială a fost reabsorbită în grup, însă incidentul nvei spațiale Starliner, lansată pe 5 iunie cu doi astronauți la bord a adus din nou pe primele pagini ale ziarelor necazurile unui simbol al industriei americane.

Sursa: Rador Radio România