Consiliul European a adoptat joi concluziile privind migrația, securitatea internă și relațiile externe, după ce miercuri liderii europeni nu au reușit să facă progrese în privința finalizării acordului privind Brexit.

1. Migrație: 

  • Trebuie accelerată lupta împotriva rețelelor de introducere ilegală de persoane: ar trebui intensificată colaborarea cu țările terțe în ceea ce privește investigarea, reținerea și urmărirea penală a persoanelor care introduc ilegal migranți și a traficanților de persoane, cu scopul de a împiedica oamenii să pornească în călătorii periculoase.
  • Ar trebui înființat un grup operativ comun la Europol, în cadrul Centrului european privind introducerea ilegală de migranți. 
  • Ar trebui să se facă mai mult pentru a facilita returnările efective. Acordurile de readmisie existente ar trebui să fie mai bine puse în aplicare, în mod nediscriminatoriu față de toate statele membre, și ar trebui încheiate noi acorduri și înțelegeri, concomitent cu crearea și folosirea pârghiilor necesare prin recurgerea la toate politicile și instrumentele relevante ale UE.

2. Securitate internă: 

  • UE va continua să își consolideze mijloacele de descurajare și reziliența față de amenințările hibride, cibernetice, precum și față de cele chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN). 
  • Consiliul European solicită măsuri pentru combaterea infracțiunilor cibernetice sau facilitate prin mijloace informatice, precum și a activităților rău intenționate de acest tip, și consolidarea securității cibernetice.
  • Totodată, liderii europeni cer protejarea sistemelor democratice ale Uniunii și combaterea dezinformării, inclusiv în contextul viitoarelor alegeri europene, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale.
  • E necesară consolidarea capacității de a preveni radicalizarea și terorismul și de a răspunde în mod eficace la aceste fenomene, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale. 
  • Trebuie consolidată capacitatea UE de gestionare a crizelor, precum și consolidarea coerenței și eficacității mecanismelor de răspuns în caz de criză, la nivelul UE și la nivel național. Negocierile referitoare la propunerea privind mecanismul de protecție civilă al UE ar trebui încheiate până la sfârșitul anului.

 3. Relații externe: 

  • Relațiile UE-Africa sunt de o importanță capitală și ar trebui să se treacă la un nou nivel de cooperare, asigurând resursele necesare în acest sens, inclusiv prin intermediul Planului european de investiții externe și al Fondului fiduciar de urgență pentru Africa. 
  • UE și statele sale membre își mențin angajamentul ferm față de Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și față de punerea în aplicare a acesteia.
  • În vederea COP24 care va avea loc în Polonia începând cu 2 decembrie 2018, Consiliul European aprobă concluziile Consiliului privind pregătirile pentru reuniunile Convențieicadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice de la Katowice și asigură Polonia de sprijinul său deplin pentru organizarea COP24. (Sursa: Consiliul European)

Poziția României 

  • Președintele Klaus Iohannis a evidențiat importanța dialogului intensificat cu țările de origine și de tranzit ale migranților, cu scopul prevenirii fenomenului migrației ilegale la sursă și combaterii traficului de persoane. El a subliniat importanța pe care Bucureștiul o acordă măsurilor de eficientizare a returnării persoanelor aflate în situație de ședere ilegală pe teritoriul statelor membre, exprimând susținerea pentru adoptarea propunerii legislative aflate în negociere pe acest subiect, la acest moment.
  • În ceea ce privește securitatea internă, Iohannis a subliniat că prevenirea și contracararea radicalizării și a terorismului trebuie să rămână printre preocupările prioritare ale statelor membre și a reafirmat sprijinul țării noastre pentru demersurile și eforturile în plan european pentru consolidarea rezilienței Uniunii în fața amenințărilor hibride și atacurilor cibernetice. În acest context, președintele României a susținut avansarea discuțiilor privind propunerile recente ale Comisiei Europene vizând eliminarea conținutului terorist online, precum și pentru promovarea unui set de măsuri de răspuns la atacurile cibernetice.
  • Președintele Iohannis a apreciat că procesul de consolidare a Uniunii Economice și Monetare este de interes pentru toate statele membre UE, generând un impact considerabil atât asupra statelor membre ale Zonei Euro, cât și asupra celor care nu au aderat încă la aceasta și a adăugat că România sprijină acest proces de consolidare și urmărește îndeaproape dezvoltările și inițiativele legate de Zona Euro, având în vedere obiectivul țării noastre de aderare la Zona Euro cât mai curând posibil. (Sursa: Administrația Prezidențială)