„O pace justă și globală în regiune (...) nu poate fi realizată fără a pune capăt ocupației israeliene a tuturor teritoriilor ocupate” din 1967 - când Israelul a început să ocupe Cisiordania, Ierusalimul de Est și Golanul sirian - și asta „în conformitate cu rezoluțiile ONU și cu planul de pace arab din 2002”, se arată în declarația finală a summit-ului, citată de „La Libre Belgique”.

Acești lideri ai Ligii Arabe și ai Organizației Cooperării Islamice, găzduiți de Arabia Saudită, un „greu” regional, fac apel la unirea tuturor teritoriilor palestiniene - Fâșia Gaza și Cisiordania ocupată - în cadrul unui stat palestinian, a căruia capitală, reafirmă ei, trebuie fie Ierusalimul de Est, ocupat de Israel.

Summitul de la Riad reprezintă, potrivit analiștilor, o ocazie pentru participanți de a-și stabili așteptările pentru viitoarea administrație a președintelui american ales, Donald Trump.

În timpul primului său mandat, acesta din urmă a multiplicat gesturile în favoarea Israelului, în special prin transferul ambasadei americane de la Tel Aviv la Ierusalim, dar a contribuit și la normalizarea relațiilor acestuia cu Bahrain, Emiratele Arabe Unite, Maroc și Sudan, prin Acordurile Abraham. Până atunci, dintre cele 22 de țări ale Ligii Arabe, doar Egiptul și Iordania mențineau relații formale cu Israelul.

Dar guvernul lui Benjamin Netanyahu este ostil soluției cu două state, israelian și palestinian, trăind unul lângă celălalt în pace și securitate, pentru a rezolva conflictul vechi de decenii, dorit de majoritatea comunității internaționale.

Dorința de a înființa un stat palestinian nu este „azi” un proiect „realist”, a declarat luni ministrul israelian al afacerilor externe, Gideon Saar. „Un stat palestinian (...) va fi un stat Hamas”, a estimat el.

„Crimă de genocid”

De asemenea, participanții la summit au „condamnat ferm” acțiunile armatei israeliene, descrise drept „o crimă de genocid (...) în special în nordul Fâșiei Gaza în ultimele săptămâni", unde armata israeliană desfășoară o ofensivă sângeroasă din 6 octombrie.

Aceștia i-au cerut comunității internaționale să „interzică exportul sau transferul de arme și muniții Israelului” și au condamnat „atacurile continue ale autorităților israeliene (...) împotriva ONU”.

Războiul din Gaza a fost declanșat de atacul fără precedent al Hamas în Israel din 7 octombrie 2023, care s-a soldat cu moartea a 1.206 persoane, majoritatea civili, potrivit unui calcul al AFP bazat pe date oficiale israeliene.

Ofensiva de represalii condusă de Israel, care a promis că va nimici mișcarea islamistă palestiniană, a făcut peste 43.600 de morți, potrivit datelor Ministerului Sănătății al Hamas, considerate de încredere de către ONU, aruncând micul teritoriu asediat într-un dezastru umanitar.

Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a avertizat cu privire la „probabilitatea mare de foamete” în nordul Fâșiei Gaza, pronunțându-se împotriva „foamei ca armă de război”.

Din 23 septembrie, Israelul duce de asemenea un război deschis în Libanul vecin împotriva Hezbollah, care a deschis un front împotriva sa în sprijinul aliatului său palestinian la începutul războiului din Gaza.

Loviturile israeliene au ucis luni seară cel puțin șapte persoane, „majoritatea femei și copii”, la Saksakieh, în sudul Libanului, și cel puțin alte opt într-un sat din nord, vizat de un raid rareori de o asemenea amploare la o asemenea distanță de granița cu Israelul, a arătat Ministerul Sănătății.

Încălzire iraniano-saudită

„Lumea așteaptă” ca viitoarea administrație Trump să pună capăt „imediat” războaielor din Gaza și Liban, a declarat prim-vicepreședintele iranian Mohammad Reza Aref la Riad.

El a calificat asasinarea liderilor Hamasului palestinian în iulie la Teheran și Hezbollahului libanez, la sfârșitul lunii septembrie, lângă Beirut, drept „terorism organizat” din partea Israelului.

Mai devreme, liderul de facto al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, a spus că Israelul ar trebui să se „abțină să atace” Iranul, pe fondul schimburilor de lovituri și amenințări între cele două țări.

Prințul moștenitor saudit a numit Iranul „republică soră”, un semn al încălzirii dintre cele două puteri rivale regionale, care a pus capăt în 2023 unei dispute de șapte an.

Această încălzire „creează un mediu regional foarte diferit” de cel din primul mandat al lui Donald Trump, consideră H.A Hellyer, specialist în securitate internațională la Royal United Services Institute din Londra.

„Război de durată”

Inamic declarat al Israelului, Iranul sprijină Hezbollah, Hamas și pe rebelii yemeniți Houthi. Riadul încearcă să iasă din conflictul din Yemen după ce a sprijinit guvernul împotriva Houthi, dar consideră Hezbollah o „organizație teroristă”.

Houthi au revendicat luni responsabilitatea pentru un nou atac împotriva unei baze militare din Israel, armata confirmând că a interceptat o rachetă care venea din Yemen.

Hezbollah, care revendică tiruri zilnice asupra nordului Israelului, a spus că este „gata pentru un război de lungă durată”.

După ce dl Saar a raportat „un anumit progres” către o încetare a focului în Liban, condiționat de neutralizarea Hezbollah, colegul său de la Apărare, Israel Katz, a exclus acest lucru fără „capitularea” mișcării islamiste libaneze.

În Fâșia Gaza, Apărarea Civilă a raportat că cinci palestinieni au fost uciși în atacurile aeriene israeliene la Nusseirat (centru) și Jabalia (nord).

Sursa: Rador Radio România