Cheltuielile militare globale continuă să crească vertiginos, atingând un nou record anul trecut pentru al nouălea an consecutiv. Acest lucru este prezentat în raportul anual al Institutului Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI). Războiul din Ucraina, escaladarea din Orientul Mijlociu după ofensiva israeliană din Gaza și tensiunea din Asia dintre China și Taiwan creionează un scenariu internațional marcat de incertitudine și nesiguranță.

În 2023, cheltuielile militare globale s-au ridicat la 2,4 trilioane de dolari (2,3 trilioane de euro), cu 6,8% mai mult față de anul anterior, reprezentând 2,3% din Produsul Intern Brut (PIB global. Este cea mai mare creștere din 2009, explică raportul. În topul cheltuielilor militare se află Statele Unite, China, Rusia, India și Arabia Saudită.

Războiul din Ucraina este o explicație, dar cheltuielile au crescut în întreaga lume, în special în Europa, Orientul Mijlociu și Asia.

Cursa actuală a înarmărilor "este o reflectare a deteriorării situației în ceea ce privește pacea și securitatea în lume. Nu există într-adevăr nicio regiune în lume în care ar fi fost mai bine", explică Nan Tian, cercetător la SIPRI.

Cheltuielile militare ale Ucrainei sunt aproape la egalitate cu cele ale Rusiei. Din 2014, când Moscova a anexat ilegal Peninsula Crimeea, cheltuielile militare rusești, pe locul trei ca mărime în lume, au crescut cu 57%. Anul trecut, s-au ridicat la aproximativ 109 miliarde de dolari.

Între timp, Ucraina a cheltuit anul trecut aproape 100 de miliarde de dolari pentru arme și alte cheltuieli militare. Acestea includ ajutor militar străin de aproximativ 35 de miliarde de dolari. Cifrele prezentate arată că cheltuielile militare ale Ucrainei corespund cu aproximativ 90% din cheltuielile Rusiei.

Tian subliniază că Ucraina (pe locul opt în clasamentul global) este nevoită să cheltuiască o sumă echivalentă cu 37% din produsul intern brut al țării (PIB) și 58% din bugetul de stat pentru armament și armată.

Pe de altă parte, cheltuielile militare ale Rusiei se ridică la doar 5,9% din PIB-ul țării. Prin urmare, în comparație cu Rusia, Ucraina nu are cum să-și crească cheltuielile militare, adaugă Tian pentru AFP.

"Creșterea fără precedent a cheltuielilor militare este un răspuns direct la deteriorarea globală a păcii și securității. Statele acordă prioritate forței militare, dar riscă o spirală acțiune-reacție într-un peisaj geopolitic și de securitate mai volatil", subliniază raportul.

Statele Unite își mențin dominația incontestabilă cu o investiție de 916 miliarde de dolari, cu 2,3% mai mult și 37% din cheltuielile globale (de trei ori mai mult decât China, a doua pe listă), precum și 68% din cheltuielile celor 31 de state membre NATO. Studiul evidențiază investițiile sporite în apărare ale țărilor europene membre NATO în fața amenințării în creștere a Rusiei, care reprezintă acum 28% din cea a întregii Alianțe, cel mai înalt nivel dintr-un deceniu, cu unsprezece dintre ele peste angajamentul celor 2% din PIB, procentul pe care aliații l-au stabilit ca obiectiv la summitul de la Cardiff pentru a face față noilor amenințări globale.

Dintre aliații parteneri europeni se remarcă Polonia, cu o creștere anuală de 75%, înregistrând astfel cea mai mare creștere din Europa.

Cheltuielile comune ale membrilor NATO s-au ridicat la 1,34 trilioane de dolari, 55% din totalul mondial. "Ultimii doi ani de război din Ucraina au schimbat fundamental perspectivele statelor europene asupra securității. Această schimbare a percepției amenințării se reflectă în direcționarea unor părți tot mai mari din PIB către cheltuielile militare", susține SIPRI.

"Toți membrii NATO, cu excepția a trei dintre ei, și-au mărit cheltuielile. În plus, unsprezece dintre cei 31 de membri ai NATO și-au atins sau chiar și-au depășit ținta de 2% din PIB, cea mai mare de la sfârșitul Războiului Rece", subliniază Xiao Liang, cercetător la Programul SIPRI pentru Cheltuieli Militare și Producția de Armament, în declarații făcute rețelei germane DW. "Odată cu intrarea Finlandei și a Suediei în NATO, presupunem că mai multe țări vor atinge obiectivul și că cheltuielile globale ale țărilor membre vor continua să crească", adaugă Liang.

În Asia, China a cheltuit aproape 296 de miliarde de dolari, cu 6% mai mult și 12% din total, ceea ce a reprezentat jumătate din investiția din regiunea Asia-Oceania și a tras în jos alte țări, potrivit SIPRI. Astfel, Japonia (a zecea), și-a majorat cheltuielile militare cu 11%, iar Taiwan, aflat în alertă permanentă din cauza amenințării chineze de reunificare prin forță, a adăugat 11%. A patra țară din lume, India, și-a majorat investiția cu 4,3%, la 83,6 miliarde de dolari.

În Asia, China a cheltuit aproape 296 de miliarde de dolari, cu 6% mai mult și 12% din total, ceea ce a reprezentat jumătate din investiția din regiunea Asia-Oceania și a tras în jos alte țări, potrivit SIPRI. Astfel, Japonia (pe locul zece), și-a majorat cheltuielile militare cu 11%, iar Taiwanul, aflat în alertă permanentă din cauza amenințării chineze de reunificare prin forță, a adăugat 11%. A patra țară din lume, India, și-a majorat investiția cu 4,3%, la 83,6 miliarde de dolari.

"Cheltuielile Chinei au crescut constant timp de 29 de ani consecutiv, cea mai lungă serie a oricărei țări, în paralel cu creșterea economică, indiferent de fluctuațiile tensiunilor geopolitice sau crizele globale, precum războiul din Ucraina sau Covid-19", spune Xiao Liang.

Între timp, Orientul Mijlociu a înregistrat cea mai mare creștere dintr-un deceniu, 9%, cu Arabia Saudită (pe locul cinci în lume) ca lider regional, urmată de Israel (pe locul  cincisprezece), care și-a crescut cheltuielile cu 24% din cauza ofensivei sale pe scară largă din Fâșia Gaza după atacurile Hamas din 7 octombrie 2023.

"Creșterea mare a cheltuielilor militare în Orientul Mijlociu în 2023 reflectă situația în schimbare rapidă din regiune, de la îmbunătățirea relațiilor diplomatice dintre Israel și mai multe țări arabe în ultimii ani până la izbucnirea unui război major în Gaza și teama de un conflict regional", notează raportul.

SIPRI subliniază că creșterea nivelului criminalității a dus, la rândul său, la o mai mare utilizare a forței militare împotriva bandelor criminale din America Centrală și Caraibe, ceea ce s-a tradus într-o creștere a cheltuielilor cu 54% în 2023. Astfel, în Republica Dominicană a existat o creștere de 14% de la an la an ca răspuns la agravarea violenței bandelor din Haiti.

"Folosirea armatei pentru a suprima violența bandelor este o tendință în creștere în regiune de ani de zile, deoarece guvernele fie sunt incapabile să rezolve problema prin mijloace convenționale, fie preferă răspunsuri imediate și adesea mai violente", indică SIPRI.

Brazilia rămâne lider regional în America de Sud și a 18-a țară la nivel mondial, cu cheltuieli de 22,9 miliarde de dolari, cu 3,1% mai mult decât în anul precedent (2022).

Aceeași tendință se observă și în Africa, un continent împovărat de conflicte cronice. Republica Democrată Congo (RDC) și-a dublat cheltuielile anul trecut, la 794 de milioane, cea mai mare creștere din lume, ceea ce se explică prin tensiunile cu vecina Rwanda. Sudanul de Sud a avut a doua cea mai mare creștere procentuală din lume (78%), depășind 1,1 miliarde de dolari.

Cu războiul din Ucraina "departe de a se termina", un Orient Mijlociu în fierbere și Asia supusă unor tensiuni multiple, cercetătorul SIPRI anticipează că cheltuielile militare vor continua să crească. "Ne așteptăm ca această tendință ascendentă să continue cel puțin câțiva ani de acum înainte", explică Tian.

sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA