Președintele SUA a amenințat în repetate rânduri cu intervenția militară de la începutul mișcării, pe 28 decembrie, una dintre cele mai mari de la proclamarea Republicii Islamice, în 1979.

Represiunea a făcut cel puțin 600 de morți, potrivit unui ONG care se teme că numărul real al morților este mai mare. Noi videoclipuri, autentificate de AFP, au apărut pe rețelele de socializare, arătând o scenă care deja apăruse, înfățișând zeci de cadavre aliniate într-o moschee la sud de capitala iraniană.

Condamnările internaționale au curs marți: președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a denunțat numărul „îngrozitor” al morților, iar ONU și-a exprimat groaza față de „represiune”.

Paris, Berlin, Londra și alte capitale europene au convocat ambasadorii iranieni pentru a denunța „cea mai brutală și sângeroasă reprimare a protestelor” din ultimii ani, conform spuselor șefei diplomației britanice, Yvette Cooper.

„Continuați să protestați - preluați controlul instituțiilor voastre!!!”, a scris președintele SUA pe rețeaua sa de socializare Truth Social, spunând că „a anulat toate întâlnirile cu oficialii iranieni până când uciderile fără sens ale protestatarilor vor înceta”.

Cu o zi înainte, Casa Albă declarase că posibilitatea unor atacuri aeriene era încă pe masă, dar că diplomația rămânea „prima opțiune”.

Și Donald Trump anunțase sancțiuni vamale împotriva partenerilor comerciali ai Iranului - taxe vamale de 25%, care vor intra în vigoare „imediat”.

„Ucideri pe scară mare”

Iranul rămâne fără acces la internet a șasea zi consecutiv. Apărătorii drepturilor omului acuză Teheranul că folosește acest lucru pentru a încerca să mușamalizeze represiunea care a făcut în total 648 de morți, potrivit ONG-ului Iran Human Rights (IHR) cu sediul în Norvegia, care raportează, de asemenea, 10.000 de arestări.

Această organizație a citat, de asemenea, rapoarte neconfirmate despre până la 6.000 de morți.

Rapoarte credibile indică, de asemenea, „ucideri pe scară mare comise de forțele de securitate în întreaga țară”, potrivit Human Rights Watch.

„Violența este în creștere, arestările sunt și ele în creștere. Opresorul trage la întâmplare”, relatează Kian Tahsildari la Istanbul, repetând mărturiile prietenilor săi din Mashhad (nord-estul Iranului).

Legăturile telefonice internaționale, întrerupte de vineri, au fost reluate marți din Iran către alte țări, dar rămân nesigure, potrivit unui jurnalist AFP din Teheran.

În capitală, forțele de securitate erau mai puțin vizibile la principalele intersecții ale orașului decât la sfârșitul săptămânii trecute, în punctul culminant al protestelor.

Ziarele prezintă pe prima pagină manifestațiile masive din ajun organizate la chemarea puterii, cotidianul ultraconservator „Kayhan” vorbind despre „umilirea istorică” aplicată, potrivit lui, Americii și Israelului.

Mass-media de stat a difuzat în buclă imagini ale pagubelor și a adus un omagiu zecilor de forțe de securitate ucise în ceea ce guvernul a numit „terorism” orchestrat de Israel și Statele Unite.

„Operațiuni teroriste”

Încă de la începutul mișcării, inițial legată de costul vieții, guvernul a declarat că înțelege revendicările privind problemele economice, dar acuză „revoltații” dirijați de puteri străine că se află în spatele violențelor.

Marți, ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat la Al Jazeera că decizia de a închide internetul a fost luată din cauza „operațiunilor teroriste” ale căror „ordine au venit din străinătate”.

„Suntem pregătiți pentru orice eventualitate și sperăm că Washingtonul va face o alegere înțeleaptă. Indiferent de opțiunea pe care o vor alege, suntem pregătiți”, a adăugat el.

Însă aceste demonstrații „reprezintă, fără îndoială, cea mai serioasă provocare” pentru ghidul suprem „de ani de zile, atât prin amploarea lor, cât și prin cerințele lor politice din ce în ce mai explicite”, notează Nicole Grajewski, profesoară la Centrul pentru Studii Internaționale al Sciences Po.

Analiștii consideră însă că este prematur să se prevadă căderea imediată a regimului teocratic iranian, subliniind că Republica Islamică posedă forțe represive puternice, începând cu corpul Gardienilor Revoluției, unde nu au apărut încă divizări.

Poporul, „fără apărare”, are nevoie de comunitatea internațională, a declarat marți cineastul iranian Jafar Panahi, câștigător al Palme d'Or la Festivalul de Film de la Cannes.

Sursa: Rador Radio România