Liderii a peste 100 de țări s-au angajat să oprească defrișările până în 2030. Printre ei și președintele Braziliei, Jairo Bolsonaro, criticat adesea din cauza defrișărilor masive. De la începutul mandatului său în 2019, Amazonia braziliană a pierdut 10.000 de km2 de păduri pe an, comparativ cu 6.500 de km2 pe an în deceniul precedent

Gazda Conferinței ONU pentru climă (COP26), care a început luni la Glasgow, Marea Britanie, premierul britanic Boris Johnson susține că declarația privind pădurile reprezintă „un acord fără precedent”.

„Schimbările climatice și biodiversitatea sunt două fețe ale aceleiași monede”, a spus marți Boris Johnson, adăugând că „protecția pădurilor noastre este nu numai calea corectă de acțiune pentru a combate schimbările climatice, ci și calea potrivită pentru un viitor mai prosper pentru noi toți”.

Cele 105 de state semnatare dețin 85% din pădurile lumii, inclusiv pădurea tropicală amazoniană, pădurea boreală din nordul Canadei și pădurea tropicală din bazinul Congo.

Angajamentul este susținut cu aproape 20 de miliarde de dolari (peste 17 miliarde de euro) din finanțări publice și private, potrivit Guvernul britanic, citat de Deutsche Welle.

Greenpeace a criticat însă acordul anunțat la Glasgow, susținând că dă undă verde pentru „încă un deceniu de despădurire”.

„Populațiile indigene cer ca 80% din pădurile amazoniene să fie protejate până în 2025 și au dreptate, de asta avem nevoie”, a declarat Carolina Pasquali, director executiv al Greenpeace Brazilia. ”Climatul și natura nu-și permit acest acord”, a mai spus ea. 

Nici Greenpeace România nu vede cu ochi buni declarațiile președintelui Klaus Iohannis de la reuniune. Referindu-se la menționarea de către președinte a folosirii a 57.000 de hectare de păduri noi prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru a capta carbonul și a combate deșertificarea, Greenpeace îi amintește președintelui că în ultimii 30 de ani s-au plantat doar 30.000 de hectare de păduri noi, în condițiile în care România are 500.000 de hectare de terenuri degradate.

”Pentru cele 57.000 de hectare de pădure din PNRR nu aveți un plan clar încă. Sunteți sigur că o să vă puteți îndeplini această promisiune?”

România nu participă la reducerea emisiilor de metan

Peste 100 de țări, reprezentând 70% din economia lumii, s-au alăturat unui angajament lansat de UE, SUA și alți parteneri privind reducerea emisiilor de metan, gaz cu un puternic efect de seră. 

Angajamentul vizează reducerea, până în 2030, a emisiilor de metan cu 30% față de nivelul din 2020.

Deși e un angajament lansat de UE, România și alte state membre nu se numără printre suporterii inițiativei.

„Metanul este unul dintre gazele pe care le putem reduce cel mai rapid” și a cărui reducere „ar încetini imediat încălzirea globală”, a reamintit la Glasgow Ursula von der Leyen.

UE pregătește taxarea carbonului

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat marți că Uniunea Europeană va avea o taxă vamală pe CO2 în trei ani, pentru ca eforturile de combatere a încălzirii globale să nu fie ”subminate” de riscul de relocare a emisiilor de carbon.

În Uniunea Europeană funcționează încă din anul 2005 o piață de tranzacționare a emisiilor de CO2 în cadrul căreia circa 11.000 de fabrici și 500 de companii aeriene trebuie să plătească pentru fiecare tonă de CO2 emisă peste un anumit prag, iar Comisia Europeană dorește să extindă această taxare a emisiilor de CO2 pentru a cuprinde de asemenea taxarea emisiilor de carbon rezultate din încălzirea clădirilor și din transporturile rutiere.

În prezent prețul pe care trebuie să-l plătească respectivele companii pe piața europeană este de circa 60 de euro tona de CO2.

Comisia Europeană le-a propus statelor membre ale UE și Parlamentului European crearea unui sistem de taxare a carbonului pentru anumite produse importate din state terțe, relatează EFE, preluată de Agerpres.