Președintele Parlamentului European, David Sassoli, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au dat deja glas îngrjorărilor Bruxellesului cu privire la evoluțiile de la Budapesta, iar o declarație a 13 state europene, printre care Franța, Germania și Olanda, exprimă preocuparea față de ”riscul încălcării principiilor statului de drept, democrației și drepturilor fundamentale care decurg din adoptarea anumitor măsuri de urgență”, notează EurActiv.com.

Și Statele Unite au făcut apel la Budapesta să limiteze durata măsurilor excepționale și să nu aducă atingere "libertăților fundamentale".

Orban a contactat lideri importanți ai PPE, printre care și pe Annegret Kramp-Karrenbauer, încă șefa CDU, cerându-le sprijinul, potrivit unei scrisori obținute de AFP. Președintele popularilor europeni, fostul lider al Consiliului European Donald Tusk, care le-a cerut formațiunilor membre ale PPE să-și reconsidere susținerea față de Fidesz, partid care a adus numeroase probleme de imagine popularilor europeni în ultimii ani.

”Donald Tusk pare să se alinieze retoricii liberalilor și stângii europene, exprimând îngrijorări nefondate cu privire la angajamentul democratic al unora dintre partidele noastre”, i-a scris Orban lui Kramp-Karrenbauer.

CDU n-a comentat până acum, dar Tusk a trimis și el o scrisoare liderilor PPE, pentru a le transmite că mulți cred că măsurile de urgență adoptate în Ungaria sunt "disproporționate și inadecvate, mai mult, ele au fost introduse pentru o perioadă nedefinită de timp”.

"Mulți dintre voi, chiar dacă l-ați criticat pe premierul Orban pentru decizii anterioare, nu ați fost de acord să excludem Fidesz din familia noastră politică...„Astăzi, avem, desigur, lucruri mult mai importante, prioritatea noastră este lupta împotriva pandemiei. Dar, în curând, va veni vremea când va trebui să vă reconsiderați poziția”, le-a spus Donald Tusk liderilor partidelor membre ale PPE.

Premierul ungar, Viktor Orban, a obținut luni undă verde de la Parlament pentru a legifera prin ordonanțe în cadrul unei stări de urgență pe perioadă nedeterminată.

În Ungaria, dar și în străinătate, legea este văzută de detractorii săi drept un instrument menit a întări controlul guvernului național-conservator, folosindu-se de pandemie ca pretext.

Legea introduce o pedeapsă de până la cinci ani de închisoare pentru răspândirea de "știri false" despre virus sau despre măsurile guvernului, în contextul în care puținele organe media independente din țară se confruntă deseori cu astfel de acuzații.

Guvern dictatorial în Uniunea Europeană

Ministrul de externe din Luxemburg, Jean Asselborn, a declarat pentru cotidianul Die Welt că UE nu ar trebui să accepte în interiorul ei un guvern dictatorial.

"În numele generațiilor următoare, nu trebuie să acceptăm «o orbanizare» din ce în ce mai clară, adică o îndepărtare din ce în ce mai evidentă de la cele mai fundamentale reguli ale democrației”, a spus diplomatul.

În ianuarie, Parlamentul European a solicitat o accelerare a procedurilor deschise împotriva Ungariei în baza articolului 7 din Tratatul UE, considerând că situația statului de drept nu s-a îmbunătățit.

”Ungaria ar trebui plasată într-o carantină politică strictă”, a mai spus Asselborn, adăugând că Guvernul ungar nu ar trebui să mai aibă loc la masa deciziilor europene.

”Un guvern care nu mai este sub control parlamentar nu trebuie să aibă un cuvânt de spus în luarea deciziile în Consiliul de miniștri, decizii care au efect asupra tututor cetățenilor Europa ... Nu putem accepta faptul că în UE există un guvern dictatorial”, a conchis șeful diplomației luxemburgheze.