„Vă văd pe toți cu steaguri cu Ucraina la profil (pe Facebook - n.r.), dar ați uitat de românii din Ucraina și ați uitat să fiți solidari cu ei. Numai la Ucraina vă uitați, dar la Cernăuți nu vă uitați”, a declarat George Simion, co-președintele AUR.

Simion a făcut declarația la dezbaterile de marți din plenul Camerei Deputaților privind declararea lui Vasile Lucaciu, una dintre cele mai importante personalități politice, culturale și istorice ale românilor ardeleni din perioada imperiului Austro-Ungar, drept „Erou al Națiunii Române”.

AUR a condamnat invazia Ucrainei de către Rusia, dar lideri ai partidului și-au manifestat de atunci mai degrabă poziții revizioniste. „Dintre Rusia și Ucraina aleg teritoriul României de dinainte de 1940”, a comentat, pe pagina sa de Facebook, Sorin Lavric, președintele Senatului AUR.

La mitingul din București organizat de AUR la sfârșitul lui februarie, Simion a spus, întrebat fiind de ce nu se solidarizează cu Ucraina, că Putin e un agresor, dar pe ei îi „interesează doar de România” și de cei 500.000 de români din Ucraina.

Un protector surprinzător al refugiaților

Surprinzător, un alt lider naționalist pare că a revenit la gânduri mai bune față de refugiați. Dar nu este un politician din România, ci din Italia.

Matteo Salvini, liderul partidului de dreapta Liga, cunoscut până acum ca un susținător puternic al lui Vladimir Putin, a mers luni în Polonia pentru a pleca în Italia cu câțiva dintre refugiații ucraineni care au intrat pe teritoriul polonez în ultimele zile.

Salvini l-a lăudat în trecut pe președintele rus Vladimir Putin, cu care s-a întâlnit, și și-a făcut o fotografie în Moscova purtând un tricou cu chipul lui Putin. El este, de asemenea, cunoscut pentru poziția sa intransigentă față de refugiații care încercau să traverseze Marea Mediterană în drum spre Europa.

Și totuși, Salvini a condamnat invazia rusă a Ucrainei și spune acum că vrea să ajute refugiații ucraineni și să sprijine țările care îi acceptă, scrie EURACTIV.com.

„Sunt în legătură cu diverse organizații, scopul este să aduc în Italia zeci de femei, văduve și orfani”, a declarat fostul vicepremier italian, citat de postul public polonez TVP.

Ba mai mult, Salvini intenționa să viziteze și Ucraina, marcând o altă schimbare remarcabilă în retorica sa politică. În 2014, politicianul italian a susținut anexarea Crimeei de către Rusia, pe care guvernele occidentale o consideră ilegală.

Viktor Orban și balansul fin cu forțele NATO

Premierul ungar Viktor Orban, un alt cunoscut apropiat al președintelui rus, încearcă să se țină cât mai departe de război, chiar mai mult decât SUA sau alte state europene.

Orban a condamnat atacul militar al Rusiei, care a avut loc la nici o lună după ce se întâlnise cu Vladimir Putin la Moscova, dar a subliniat totodată că Ungaria va rămâne în afara conflictului militar, întrucât securitatea ungurilor este cea mai importantă.

Ungaria nu s-a opus impunerii de sancțiuni Rusiei, dar a anunțat inițial că nu va permite tranzitul de arme pe teritoriul său. 

Până la urmă, Viktor Orban a semnat un decret prin care autorizează desfășurarea de trupe ale NATO în vestul Ungariei și tranzitarea teritoriului său de transporturi de arme, dar doar către alte state membre ale NATO, nu și spre Ucraina.

Influența lui Putin în alegerile din Franța

Emmanuel Macron are mari șanse să câștige un nou mandat de președinte al Franței, iar încercările sale de a media conflictul dintre Rusia și Ucraina i-au dat un nou avânt.

În același timp, apropierea de Putin a mai multor contracandidați de-ai lui Macron i-a pus pe aceștia în situații stânjenitoare. Marine Le Pen are în pliantele electorale o poză din 2017 cu Putin, în timp ce declarațiile admirative la adresa președintelui rus sunt acum o piatră de moară de gâtul celuilalt candidat de extremă dreapta, Eric Zemmour. 

Și la celălalt capăt al spectrului politic, candidatul de stânga Jean-Luc Melenchon a avut în trecut o atitudine laxă față de Putin și a fost forțat să recunoască acum că s-a înșelat în privința acestuia.