China sărbătorește, la Beijing, noul Drum al Mătăsii, cel mai mare program de dezvoltare de la Planul Marshall încoace. Europa și Germania sunt sceptice, dar până acum nu au făcut nimic pentru a contracara ambițiile chinezilor.

Peste o sută de țări de pe patru continente și-au trimis reprezentanți la: printre cei mai importanți se numără președintele rus, Vladimir Putin, și președintele filipinez, Rodrigo Duterte, dar și lideri europeni: președintele Cehiei, Milos Zeman, prim-ministrul Italiei, Paolo Gentiloni, premierul Spaniei, Mariano Rajoy, premierul ungar, Viktor Orban, premierul grec, Alexis Tsipras, premierul polonez, Beata Szydlo, ministrul german al Economiei, Brigitte Zypries.  

"Noul Drum al Mătăsii”, o inițiativă a președintelui Xi Jinping, își propune să strângă legăturile cu statele aflate de-a lungul rutelor comerciale ale Chinei antice, atât pe uscat, cât și pe mare, notează Spiegel Online. Cu un volum de aproximativ 900 de miliarde de dolari, acesta este cel mai mare program de investiții de la Planul Marshall. China vrea să investească în țările eurasiatice pentru a construi conducte și centrale electrice, o rețea de drumuri, căi ferate, porturi și aeroporturi între Asia și Europa.

 


 

Cine câștigă

Chiar dacă liderii chinezi spun contrariul, proiectul va ajuta, în special, China. Marile companiile chineze din construcții, transporturi sau industria oțelului, confruntate cu mari datorii, vor avea mult de câștigat. La fel și orașele și provinciile Chinei, care au nevoie de o infrastructură bună.

Țările din Asia de Sud până în Africa de Nord vor avea și ele de câștigat de pe urma know-how-ului și a banilor pompați de Guvernul chinez.

Cine pierde

În țări precum Sri Lanka și Kenya oamenii ies deja în stradă, temându-se că programul le va afecta drepturile. China se pricepe să furnizeze locuințe, transport, energie și educație, dar protecția drepturilor fundamentale ale omului nu a fost niciodată punctul forte al regimului de la Beijing. China nu are niciun pic de înțelegere pentru protestatari și pentru opoziția politică.

India se teme de inițiativă, deoarece se vede astfel încercuită de China, întrucât unele dintre cele mai mari proiecte vor fi derulate și în Pakistan, Bangladesh, Nepal și Sri Lanka. Din acest motiv, prim-ministrul indian, Narendra Modi, este unul dintre puținii vecini ai Chinei, care nu participă la summit-ul la Beijing.

Chiar dacă președintele rus ia parte la reuniune, Vladimir Putin are preocupări asemănătoare: China investește puternic în fostele republici sovietice Kazahstan, Kârgâzstan, Turkmenistan și Belarus, intrând astfel în sfera de influență a Moscovei.

Ce fac europenii

Beijingul a făcut eforturi mari pentru a le convinge pe Angela Merkel și Theresa May să participe, dar cele două au decis să-și trimită un ministru. Cei mai mulți europeni privesc cu scepticism și cu oarecare îngrijorare planurile Chinei. Mai ales pentru că Beijingul a încercat să-și impună propriile interese, prin crearea unui Forum "16+1" privind investiții în fostele state membre comuniste: Ungaria, Polonia și România. China încearcă să facă același lucru și cu țările de la Mediterana, membre și non-membre UE, notează Spiegel Online.

În plus, europenii consideră că "Noul Drum al Mătăsii" este făcut pentru nevoile Beijingului, nu pentru cele ale Berlinului sau Bruxelles-ului. Însă doar cu scepticism și reținere diplomatică va fi dificil de stăvilit ofensiva chineză. Europa trebuie fie să-i opună Chinei o inițiativă proprie, fie să învestească ea însăși bani și resurse în "Noul Drum al Mătăsii”.

Pentru început, UE ar putea investi în Africa de Nord, regiune învecinată de unde, anual, mii de persoane pleacă spre Europa, în căutarea unei vieți mai bune. În Alger, capitala Algeriei, în urmă cu câteva săptămâni a fost finalizat minaretul moscheii El-Djazair. Având 265 de metri, minaretul este una dintre cele mai înalte clădiri din Africa. Minaretul și moscheea nu au fost construite de o companie europeană, ci de "China State Construction Engineering Corporation", o firmă cu sediul la Beijing, adică la peste 9.000 de kilometri de Alger. 

Ponta, nemulțumit că România nu e prezentă la nivel înalt la reuniune

Fostul premier Victor Ponta, care a pledat în timpul mandatului pentru o relație mai bună cu China, și-a exprimat, pe Facebook, nemulțumirea că niciun lider român nu participă la forumul de la Beijing.