Aceasta este concluzia unui nou raport care constată că finanțarea de 6 miliarde de euro acordată Turciei pentru gestionarea pe teritoriul ei a refugiaților care se îndreaptă spre Europa a fost cheltuită pentru proiecte care au satisfăcut nevoile refugiaților și ale comunităților care i-au găzduit pe aceștia, dar proiectele finanțate continuă să înregistreze întârzieri și nu este sigur dacă vor rămâne viabile atunci când fondurile UE vor fi sistate.  

Facilitatea pentru Refugiații din Turcia este răspunsul UE la solicitarea Consiliului European de a acorda o finanțare suplimentară semnificativă pentru sprijinirea rămânerii în Turcia a refugiaților. Este un mecanism de coordonare și raționalizare a unei contribuții de 6 miliarde de euro, sumă venită de la UE și statele sale membre. Sprijinul acoperă activități umanitare și de dezvoltare de infrastructuri.

Obiectivul facilității este de a spori eficacitatea și complementaritatea sprijinului acordat refugiaților și comunităților gazdă din Turcia. 

După cum a explicat auditorul Bettina Jakobsen, Curtea de Conturi a UE a examinat gestionarea acestei facilități de către Comisie și dacă fondurile au fost utilizate eficient și cu rezultate în sprijinul refugiaților și comunităților gazdă. S-a examinat, de asemenea, dacă au fost puse în aplicare recomandările formulate în raportul special al Curții de Conturi a UE din 2018, care s-a concentrat asupra componenței umanitare a Facilității.

Fluxul continuu de refugiați din Siria și numărul tot mai mare de sosiri neregulate în Turcia din Afganistan pun la încercare coeziunea socială dintre refugiați și comunitățile gazdă, mai ales în condițiile recesiunii economice pe care Turcia o traversează. 

În general, auditorii au constatat că, în circumstanțe dificile, Facilitatea pentru refugiații din Turcia a oferit un sprijin util refugiaților și comunităților gazdă și că au fost implementate recomandările făcute în 2018.

De asemenea, proiectele examinate au corespuns nevoilor refugiaților și ale comunităților gazdă în diferite domenii de prioritate. Cu toate acestea, din mai multe motive, implementarea lor a fost întârziată semnificativ, iar costurile proiectelor nu au făcut obiectul unei evaluări sistematice. 

Curtea de Conturi a UE semnalează că, deși fondurile programate au fost predate, măsurarea impactului Facilității a fost insuficientă, iar sustenabilitatea a fost asigurată până acum pentru proiectele de infrastructură, dar nu și pentru unele proiecte din domeniile educației, sănătății și sprijinului socio-economic. 

 Finanțarea pusă la dispoziție prin Facilitate a asigurat alocarea rapidă a resurselor financiare și realizarea unor investiții semnificative pentru atenuarea presiunii asupra infrastructurii de sănătate și educație, precum și asupra infrastructurii municipale, ca urmare a fluxului mare de refugiați. Majoritatea proiectelor au fost aprobate la timp.

Comisia a implementat proiectele în contextul gestionării directe și indirecte și în colaborare cu parteneri de implementare de diferite categorii. Cu toate acestea, au fost identificate deficiențe în modul în care Comisia a evaluat costurile proiectelor. În special, nu a evaluat sistematic caracterul rezonabil al costurilor, nu a comparat costuri similare între diferite proiecte și nici nu a calculat costul per beneficiar. 

În general, fondurile alocate în diferite sectoare și-au atins obiectivul. Cu toate acestea, în domeniul educației, nu a fost posibil să se evalueze impactul finanțării puse la dispoziție de Facilitate asupra integrării și reușitelor copiilor de refugiați în sistemul educațional turc. În plus, Curtea de Conturi nu a putut evalua impactul pe care l-a avut construcția de școli asupra beneficiarilor din cauza datelor limitate furnizate de Ministerul Educației din Turcia. 

Comisia a pus în aplicare măsuri adecvate pentru a monitoriza proiectele finanțate de Facilitate, dar cadrele de raportare și monitorizare au fost concepute în principal pentru a măsura alocările mai degrabă decât rezultatele și, prin urmare, nu a fost posibil să se cuantifice impactul proiectelor, în special proiectele din sectorul socio-economic.

Potrivit raportului, cutremurele din februarie 2023 au afectat semnificativ implementarea proiectelor finanțate de Facilitate. Cu toate acestea, Comisia a reacționat rapid și eficient pentru a analiza acest impact. Comisia a putut să asigure sustenabilitatea proiectelor de infrastructură.

Proiectele din celelalte sectoare nu au inclus o strategie de sustenabilitate, ceea ce a dus la o mai mare incertitudine cu privire la evoluția lor. În ciuda îmbunătățirilor înregistrate după 2018, auditorii au ajuns la concluzia că există încă mult loc pentru creșterea eficienței costurilor și a impactului documentat al Facilității. 

În final, Curtea de Conturi a UE identifică patru recomandări care vizează îmbunătățirea eficienței și a rezultatelor acțiunilor viitoare. Comisia ar trebui să îmbunătățească evaluarea și monitorizarea cheltuielilor, să colecteze date de la autoritățile turce cu privire la învățământul pentru refugiați și comunitățile gazdă, să îmbunătățească măsurarea impactului proiectelor și să consolideze sustenabilitatea proiectelor. 

SURSĂ: RADOR RADIO ROMÂNIA