În cel mai pesimist scenariu, votul de joi ar putea avea două consecințe uriașe: destrămarea Marii Britanii, dat fiind că Scoția și Irlanda de Nord vor în UE, dar și dispariția Uniunii, dacă și alte state vor organiza referendumuri.

Nici nu s-au anunțat bine rezultatele finale, că liderii scoțieni și nord-irlandezi au și fluturat perspectiva unei desprinderi de Marea Britanie, atât Scoția, cât și Irlanda de Nord votând masiv, joi, în favoarea rămânerii Marii Britanii din UE.

În 2014, Scoția a organizat un referendum privind desprinderea de Marea Britanie. Pe 18 septembrie, 55,3% s-au opus independenței, iar 44,7% au votat ”pentru”.

Situația de acum ar putea răsturna însă rezultatul. Încă din timpul campaniei pentru referendum, liderii scoțieni au evocat posibilitatea desprinderii Scoției de Marea Britanie.

Vineri dimineață, premierul Nicola Sturgeon a declarat că ”poporul scoțian își vede viitorul ca parte a Uniunii Europene". Afirmația ei s-a bazat pe faptul că 63% dintre scoțieni au votat pentru Remain.

De altfel, formațiunea condusă de Sturgeon, Partidul Național Scoțian (SNP) a anunțat deja că se impune organizarea unui nou referendum pentru desprinderea de Marea Britanie.

”Scoția se confruntă acum cu perspectiva de a fi scoasă din UE împotriva voinței noastre. Premierul Nicola Sturgeon a confirmat pregătirea imediat a legislației în vederea unui nou referendum pentru independență - dacă și cînd va decide Parlamentul scoțian”, anunță SNP. 


Rezultatul i-a nemulțumit și pe nord-irlandezi, astfel că vicepremierul Martin McGuiness a cerut un vot pentru unirea celor doua Irlande. 

În condițiile în care 56% dintre nord-irlandezi au votat pentru Remain, liderul Sinn Fein a susținut că este imperativă organizarea unui referendum privind o Irlandă unită.  

"Guvernul britanic nu mai are acum niciun mandat democratic pentru a reprezenta viziunea Nordului în viitoarele negocieri cu UE și chiar cred că e un imperativ democratic” să fie organizat un referendum, a declarat McGuiness, la televiziunea națională RTE, relatează Reuters.  

Premierul Arlene Foster a respins însă apelul adjunctului ei, calificându-l drept unul "oportunist”.  

Cele două au primit o încurajare chiar de la un important lider de la Bruxelles.

Președintele Grupului PPE, Manfred Weber, a declarat, pentru Financial Times, că Scoția și Irlanda de Nord sunt binevenite în UE, Europa fiind deschisă pentru noi membri. 

Asaltul extremiștilor antieuropeni

Populiștii europeni au profitat imediat de votul pentru Brexit, pentru a avansa ideea unor referendumuri similare.

Geert Wilders, liderul Partidului Libertății din Olanda, a solicitat un referendum privind rămânerea sau părăsirea UE de către țara sa.

Wilders, care conduce în sondajele de opinie, a declarat că, dacă va fi ales premier după alegerile generale din martie 2017, va organiza un referendum. 

Un sondaj al postului tv Een Vandaag a arătat că 54% dintre olandezi doresc același lucru.

Iar riscul unei ieșiri este de luat în calcul, dacă ne amintim că olandezii au respins clar, în aprilie, tot într-un referendum, Acordul de Asociere UE-Ucraina.

Wilders a vorbit atunci despre "începutul sfârşitului UE".

Și Frontul Național susține că este rândul Franței să organizeze un referendum privind apartenența la UE.

"Victoria libertății! Așa cum solicit de ani de zile, acum trebuie organizat un referendum similar în Franța și în celelalte țări din Uniunea Europeană", a scris lidera Frontului Național, Marine Le Pen, pe contul de Twitter.

O reacție similară a avut și președintele formațiunii italiene de extremă-dreapta Liga Nordului, Matteo Salvini.

El a felicitat Marea Britanie pentru că a votat pentru ieșirea din Uniunea Europeană și a declarat că ar trebui să urmeze Italia.