Moțiunea de cenzură a fost adoptată cu votul a 123 de deputați din 240.

++++

Cele trei partide rămase în coaliția de guvernământ din Bulgaria - "Continuăm Schimbarea", "Bulgaria Democrată" și Partidul Socialist Bulgar au 109 voturi, plus șase din partea parlamentarilor care au părăsit partidul "Există un Astfel de Popor" (ITN), ceea ce înseamnă 115 deputați. Celelalte partide - ITN, GERB, Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți și "Văzrajdane" - au 125 de parlamentari. Configurația este aproape aceeași ca în cazul demiterii președintelui parlamentului, Nikola Mincev, notează Darik.

Până la final, cabinetul premierului Kiril Petkov va conta pe încă șase deputați care să-l susțină.

Există o altă variantă, dacă cinci parlamentari se abțin, după cum se zvonește despre deputații ITN, moțiunea de cenzură va eșua.

Astfel, guvernul va supraviețui și va extinde orizontul de timp al guvernării sale. Dar activitatea legislativă va fi foarte dificilă. Cel mai probabil, se va baza pe majorități fluctuante și înțelegeri fragmentate, iar alegerile anticipate vor fi întotdeauna la cotitură.

Cu toate acestea, cu voturile partidelor GERB, Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți, "Există un Astfel de Popor" și "Văzrajdane", cel mai probabil, guvernul va cădea, urmând alegeri anticipate sau un cabinet de experți. Din cele șapte partide și coaliții din parlament, puține ar câștiga un vot anticipat. Marele câștigător, potrivit sociologilor, ar fi GERB. Aproape toate sondajele arată că partidul fostului premier, Boiko Borisov, este câștigătorul următoarelor alegeri.

Acest lucru nu înseamnă, practic, mare lucru, în primul rând, pentru că GERB a câștigat votul în aprilie 2021, dar nu a avut cu cine să guverneze. În al doilea rând, agențiile sociologice au preconizat o victorie pentru GERB și la ultimele alegeri, însă au fost surprinse de rezultatul final.

Pentru "Continuăm Schimbarea" - al doilea cu aproximativ 6% după GERB, potrivit sociologilor, o variantă mai bună este amânarea alegerilor cu câteva luni. Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți se bazează pe electoratul său ferm și rareori se teme de alegeri. "Bulgaria Democrată" și Partidul Socialist Bulgar au declarat că nu doresc vot anticipat, ceea ce este de înțeles. În ceea ce privește ITN, următoarele alegeri i-ar putea scoate din Parlament, deși partidul a fost prima forță politică la votul din 11 iulie anul trecut. Cu aproximativ 24% sau peste 650 de mii de voturi, în doar trei luni - din iulie până în decembrie - a pierdut aproape 400 de mii de voturi.

Cel mai mic partid din actualul Parlament, "Văzrajdane", care protestează față de tot ce a fost posibil de la intrarea sa în legislativ, a reușit să treacă pragul necesar de 4% pentru a face parte din Adunarea Națională, fiind ajutat de prezența scăzută la vot (40,23%).

O mare parte a formațiunilor neparlamentare speră să fie organizate noi alegeri. Printre acestea, potrivit sociologilor, cu cel mai mare potențial electoral este partidul înființat de fostul ministru al apărării și prim-ministru interimar de două ori, Stefan Ianev. Partidul său, "Avânt Bulgar", va lucra în spectrul conservatorismului național și este gata să candideze la eventualele alegeri anticipate.

Dar unul dintre cei mai importanți factori pentru rezultatul următoarelor alegeri va depinde de revenirea sau nu la buletinul de vot pe hârtie. Principalii inițiatori pentru revenirea la buletinul de vot clasic sunt GERB și Partidul Socialist Bulgar, iar Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți probabil îi va susține. Motivul principal este prezența scăzută la vot. Desigur, o altă ipoteză este că nu prezența scăzută la vot, ci scăderea propriilor rezultate este motivul nostalgiei GERB și BSP pentru buletinul de vot pe hârtie. 

Sursa: RADOR